Fără teste PCR și autoizolare: Reguli mai simple la intrarea în Ucraina

Cabinetul de miniștri al Ucrainei a anunțat reguli noi, mai simple, străinilor și apatrizilor care intră în țară. Astfel, persoanele care au primit prima doză de vaccin anticoronavirus pot să intre în Ucraina fără teste PCR și autoizolare, scrie hromadske.ua.

Decizia a fost luată de guvern în ședința sa din 18 august.

Acum, pentru a intra liber pe teritoriul Ucrainei, străinii trebuie doar să prezinte un document privind administrarea primei doze a unuia dintre vaccinurile aprobate de Organizația Mondială a Sănătății. Anterior, a fost necesar să se confirme finalizarea cursului complet de vaccinare.

Reamintim că, începând cu 5 august, Cabinetul de Miniștri din Ucraina a introdus obligativitatea prezentării testului PCR pentru străinii nevaccinați și ucrainenii care intră în țară. Decizia a fost luată din cauza amenințării cu răspândirea unei noi tulpini a coronavirusului Delta.

În Ucraina este în vigoare carantina adaptivă din 24 februarie. Astfel, regiunile sunt împărțite în zone „verzi”, „galbene”, „portocalii” și „roșii”, unde restricțiile de carantină depind de situația epidemică. Acum toate regiunile sunt „verzi”, deși unele dintre ele nu corespund indicatorilor acestei zone, susține sursa citată. Regimul adaptativ de carantină și de urgență a fost extins până la 1 octombrie.

#traversarea frontierei #test PCR #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova riscă să piardă anual o parte din potențialul său de creștere din cauza declinului demografic accelerat, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în cel mai recent raport „Transition Report 2025–26”. Țara se află printre statele cu cea mai drastică reducere a populației din întregul bloc analizat, iar experții subliniază că această scădere este determinată în principal de emigrare, una dintre cele mai ridicate rate din regiune. Conform BERD, populația Moldovei a scăzut cu aproximativ 30% de la începutul anilor ’90, fenomen care afectează direct structura forței de muncă și perspectivele economice.

BERD avertizează că deteriorarea structurii demografice, în special reducerea populației apte de muncă, va diminua creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual până în 2050 în statele din Europa emergentă. Pentru Moldova, unde scăderea este mai accentuată decât media regională, impactul va fi și mai dureros. Țara îmbătrânește rapid, pierde populație activă prin emigrare, iar numărul tinerilor scade constant, ceea ce pune presiune atât pe piața muncii, cât și pe finanțele publice. În numeroase localități rurale, populația în vârstă depășește semnificativ populația activă, iar BERD notează că Moldova se apropie de situația „de a îmbătrâni înainte de a se îmbogăți”, fenomen care caracterizează economiile vulnerabile din regiune.

Declinul demografic se traduce prin mai puțini contribuabili, venituri fiscale mai mici, presiune tot mai mare pe sistemele de pensii și sănătate și o reducere vizibilă a investițiilor. Raportul evidențiază că, în regiunile predominant rurale ale țărilor EBRD, populația activă a scăzut în medie cu 11% în ultimul deceniu, iar Moldova se numără printre statele cele mai afectate de această tendință, având zone întregi depopulate sau părăsite de tineri.

BERD propune și o serie de soluții pentru a limita colapsul potențial al pieței muncii. Printre acestea se numără stimularea participării femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii, ajustarea treptată a vârstei de pensionare, promovarea politicilor de sprijin pentru familii, atragerea imigranților și accelerarea investițiilor în automatizare și tehnologii care cresc productivitatea. Raportul subliniază însă că nicio măsură izolată nu poate opri declinul și că singura opțiune viabilă este aplicarea simultană a unui pachet de politici coerente.

În concluzie, BERD transmite un avertisment că fără măsuri decisive, declinul demografic va continua să erodeze an de an potențialul de creștere al economiei Republicii Moldova, amplificând vulnerabilitățile structurale ale țării și punând presiune pe dezvoltarea sa pe termen lung.