Fără teste PCR și autoizolare: Reguli mai simple la intrarea în Ucraina

Cabinetul de miniștri al Ucrainei a anunțat reguli noi, mai simple, străinilor și apatrizilor care intră în țară. Astfel, persoanele care au primit prima doză de vaccin anticoronavirus pot să intre în Ucraina fără teste PCR și autoizolare, scrie hromadske.ua.

Decizia a fost luată de guvern în ședința sa din 18 august.

Acum, pentru a intra liber pe teritoriul Ucrainei, străinii trebuie doar să prezinte un document privind administrarea primei doze a unuia dintre vaccinurile aprobate de Organizația Mondială a Sănătății. Anterior, a fost necesar să se confirme finalizarea cursului complet de vaccinare.

Reamintim că, începând cu 5 august, Cabinetul de Miniștri din Ucraina a introdus obligativitatea prezentării testului PCR pentru străinii nevaccinați și ucrainenii care intră în țară. Decizia a fost luată din cauza amenințării cu răspândirea unei noi tulpini a coronavirusului Delta.

În Ucraina este în vigoare carantina adaptivă din 24 februarie. Astfel, regiunile sunt împărțite în zone „verzi”, „galbene”, „portocalii” și „roșii”, unde restricțiile de carantină depind de situația epidemică. Acum toate regiunile sunt „verzi”, deși unele dintre ele nu corespund indicatorilor acestei zone, susține sursa citată. Regimul adaptativ de carantină și de urgență a fost extins până la 1 octombrie.

#traversarea frontierei #test PCR #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.