Fața nevăzută a șefilor. Cristina Comanici, PURPLE MEDIA: Ca să devin Director, m-am certat cu proprietarul afacerii

Directorul Purple Media, Cristina Comanici a ajuns în funcția de director al companiei după aproape trei ani de muncă continuă asupra profesionistului din ea. Susține că a avut un foarte mare noroc să aibă alături oameni de treabă, colegi muncitori și mentori la care putea să vină cu întrebările care apăreau mereu.

„Să avansezi pe scara profesională înseamnă să-ți schimbi modul de mișcare a roticelelor din creier și să accepți că lucrurile pot sta diferit decât imaginea pe care o ai tu în cap. Să vii mereu cu idei de îmbunătățire a oricărui proces sau produs din companie, să treci peste teama de a-ți argumenta părerile în fața colegilor sau angajatorului, chiar dacă este o idee nepopulară.

Pentru mine a însemnat să mă și cert uneori cu proprietarul afacerii sau să pun piciorul în prag atunci când eram convinsă că ideile mele vor face bine companiei.”

Cristina Comanici, CEO Purple Media și Igor Strechi, proprietarul afacerii Purple Media

Cum reușesc să fiu un coechipier

Mai greu decât se scrie în cărțile de autodezvoltare și motivare. Să fii un coechipier bun, pentru mine, înseamnă să renunți deseori la așteptările proprii față de colegi, să ai încredere în ei și să-i lași să-și facă treaba așa cum știu ei mai bine. În același timp să-i înveți să-și argumenteze poziția și să își asume responsabilitatea atât pentru succese cât și pentru insuccese.

Presiunilor apărute le fac față

…cu ajutorul psihologului. Știu că în societatea noastră terapia este percepută cam straniu, dar eu sunt 100% încrezută că aș fi cedat la un moment dat dacă nu aș fi mers la psiholog. La fel mă ajută faptul că cer sfatul mentorilor mei și astfel descopăr și alte puncte de vedere asupra situațiilor grele sau aparent grele care apar.

Deciziile privind majorările de salariu le iau

…fie în funcție de indicatorii de performanță, fie în funcție de aportul colegilor în colaborările cu partenerii. Dacă ei se dezvoltă ca și specialiști și reușesc să rezolve în loc să creeze probleme, cu siguranță vor primi fie majorări de salarii, fie bonusuri.

Aleg oamenii

…inițial în funcție de impresia pe care o crează la interviu dar și după recomandările pe care le primesc de la foștii angajatori sau coechipieri. După asta analizez competențele profesionale și personale de care dau dovadă în perioada de test.

Am avut câteva cazuri când un specialist destul de bun nu se încadra în ritmul de muncă sau în vibe-ul echipei.

Echipa o motivez prin…

Despre motivare cred că ar fi mai relevant să întrebăm chiar echipa, dar dacă ar fi să vorbesc strict din punctul meu de vedere, mă străduiesc să aleg mereu proiecte interesante, parteneri cu care putem experimenta. Cred că pentru un specialist bun acesta este un factor foarte important. La fel, cred că un lucru prin care un director își poate motiva echipa este, pe de o parte să angajeze mereu coechipieri entuziasmați, profesioniști, iar pe de altă parte să se despartă de oamenii care arată performanțe slabe. În așa mod echipa este mereu în tonus și înțelege că trebuie să persevereze, să descopere, să testeze și să arate rezultate înalte ca să rămână parte din echipa Purple.

Sunt Director și asta înseamnă responsabilitate și mult pozitivism.

Responsabilitate față de colegi, parteneri, furnizori, proprietarul afacerii. Pozitivism chiar și în cele mai grele, aparent, situații. Încrederea că totul se va rezolva în cel mai bun mod posibil. Și cel mai mult să fii director înseamnă să lucrezi continuu asupra ta la nivel personal. Când eram mic(ă) visam să cânt pe scenele mari ale lumii. După 9 ani de pian însă am mers la facultatea de economie și de acolo visul meu s-a transformat într-o pasiune și un job care mă reprezintă mult mai bine. De aici și îndemnul meu să aveți curajul de a schimba ceea ce nu vă pasionează, chiar dacă vi se pare că este prea greu sau instabil.

#Director #Cristina Comanici #Fața nevăzută a șefilor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati