Fața Reginei Elisabeta a II-a de pe bancnote va fi înlocuită cu noul rege

09 Sept. 2022, 14:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2022, 14:52 // Actual //  MD Bani

Imaginea reginei Elisabeta a II-a va fi îndepărtată de pe simbolurile Marii Britanii – de la bancnote și până la imn, relatează The Guardian. Acesta at putea fi un proces îndelungat, care poate dura câțiva ani, scrie libertate.ro.

Când regele George al VI-lea a murit în somn la Sandringham, în primele ore ale zilei de 6 februarie 1952, fiica sa cea mare, prințesa Elisabeta, aflată atunci în vizită în Kenya împreună cu soțul ei, a devenit imediat Regina Elisabeta a II-a. „Același proces simultan va avea loc și acum, cu preluarea tronului de către regele Charles al III-lea”, a declarat Robert Blackburn, profesor de drept constituțional la Kings College din Londra. Iar imaginea noului rege, Charles, o va înlocui ușor pe cea a suveranei, care a avut cea mai lungă domnie, de 70 de ani.

Bancnotele

Există în circulație bancnote în valoare totală de 80 de miliarde de lire steline cu chipul reginei, iar înlocuirea lor poate dura cel puțin doi ani. De exemplu, atunci când au fost emise noile bancnote de 50 de lire, procesul de retragere a vechilor bancnote a durat 16 luni. Atunci când Elisabeta a II-a a urcat pe tron, în 1952, monarhul nu era prezent pe bancnote. Acest lucru s-a schimbat în 1960, când chipul Elisabetei a II-a a început să apară pe bancnota de o liră sterlină, într-o imagine creată de designerul de bancnote Robert Austin, care a fost chiar criticată.

De atunci, chipul reginei a fost pus pe toate bancnotele, inclusiv din țările și teritoriile membre Commonwealth. Adică, din Caraibe, unde regina apare pe bancnota dolarului est-caraibian, până în Noua Zeelandă, unde chipul suveranei apare pe monede și bancnote.

Acum, Palatul Buckingham urmează să aprobe noua imagine cu noul rege, Charles al III-lea, imagine care să fie folosită pe noile bancnote.

Steagurile

De pe steagurile arborate în fața secțiilor de poliție din Marea Britanie, de pe cele ale pompierilor sau ale regimentelor militare va trebui eliminată inscripția EIIR (n.r. – „Elizabeth II Regina”).

Este posibil ca și steagul regal, care arborează oriunde se află monarhul, să se schimbe.

Bancnotele

Există în circulație bancnote în valoare totală de 80 de miliarde de lire steline cu chipul reginei, iar înlocuirea lor poate dura cel puțin doi ani. De exemplu, atunci când au fost emise noile bancnote de 50 de lire, procesul de retragere a vechilor bancnote a durat 16 luni. Atunci când Elisabeta a II-a a urcat pe tron, în 1952, monarhul nu era prezent pe bancnote. Acest lucru s-a schimbat în 1960, când chipul Elisabetei a II-a a început să apară pe bancnota de o liră sterlină, într-o imagine creată de designerul de bancnote Robert Austin, care a fost chiar criticată.

De atunci, chipul reginei a fost pus pe toate bancnotele, inclusiv din țările și teritoriile membre Commonwealth. Adică, din Caraibe, unde regina apare pe bancnota dolarului est-caraibian, până în Noua Zeelandă, unde chipul suveranei apare pe monede și bancnote.

Acum, Palatul Buckingham urmează să aprobe noua imagine cu noul rege, Charles al III-lea, imagine care să fie folosită pe noile bancnote.

„God save the king”

Una dintre cele vizibile modificări este cea a imnului Marii Britanii. „Doamne, salveaz-o pe regina noastră plină de har” va deveni „Doamne, salvează-l pe regele nostru milostiv”. Dar, după cum notează The Guardian, poate dura ani de zile până când mulțimile să cânte noua versiune cu aceeași încredere. Rugăciunile Regina a fost „apărătoarea credinței și guvernatorul suprem” al Bisericii Angliei și există rugăciuni pentru ea. Este de așteptat ca acestea să fie schimbate pentru a deveni rugăciuni pentru noul monarh. Modificarea trebuie făcută prin lege sau prin mandat regal.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!