Febra aurului. Băncile centrale au avut achiziţii de metal galben mai mari decât se credea anterior

Cererea globală de aur, excluzând tranzacțiile over-the-counter (OTC), a scăzut cu 6% în al treilea trimestru, deoarece achizițiile băncii centrale au scăzut sub nivelul record de anul trecut, iar consumul bijutierilor a scăzut, a declarat marți Consiliul Mondial al Aurului (WGC), scrie REUTERS.

Cererea trimestrului de 1.147,5 tone metrice a fost totuși cu 8% peste media pe cinci ani, iar achizițiile oficiale din sectorul întregului an se așteaptă să se apropie de nivelul din 2022, a spus WGC în raportul său trimestrial privind tendințele cererii.

Cererea de aur a atins un maxim din ultimii 11 ani în 2022, din cauza celor mai mari achiziții înregistrate de băncile centrale.

„Cu tensiunile geopolitice în creștere și o așteptare pentru continuarea cumpărăturilor robuste ale băncilor centrale, cererea de aur ar putea surprinde în sus”, a declarat Louise Street, analist principal de piețe la WGC.

Prețurile spot ale aurului au atins vineri 2.009,29 USD uncia, depășind nivelul psihologic cheie de 2.000 USD pentru prima dată de la mijlocul lunii mai, în timp ce investitorii s-au adunat în lingouri de refugiu pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Cererea din partea investitorilor, care văd lingourile ca un activ sigur în perioadele de instabilitate, a crescut cu 56% în al treilea trimestru, dar a rămas slabă în comparație cu media pe cinci ani, a spus WGC.

Cererea băncii centrale a totalizat 337,1 tone, în scădere față de un record de 458,8 tone cu un an înainte. Cu toate acestea, pentru primele nouă luni ale anului 2023, achizițiile oficiale de aur din sectorul au atins 800 de tone, mai mult decât în orice perioadă ianuarie-septembrie, în datele WGC începând cu 2000.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitii #aur #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.