Febra aurului. Băncile centrale au avut achiziţii de metal galben mai mari decât se credea anterior

Cererea globală de aur, excluzând tranzacțiile over-the-counter (OTC), a scăzut cu 6% în al treilea trimestru, deoarece achizițiile băncii centrale au scăzut sub nivelul record de anul trecut, iar consumul bijutierilor a scăzut, a declarat marți Consiliul Mondial al Aurului (WGC), scrie REUTERS.

Cererea trimestrului de 1.147,5 tone metrice a fost totuși cu 8% peste media pe cinci ani, iar achizițiile oficiale din sectorul întregului an se așteaptă să se apropie de nivelul din 2022, a spus WGC în raportul său trimestrial privind tendințele cererii.

Cererea de aur a atins un maxim din ultimii 11 ani în 2022, din cauza celor mai mari achiziții înregistrate de băncile centrale.

„Cu tensiunile geopolitice în creștere și o așteptare pentru continuarea cumpărăturilor robuste ale băncilor centrale, cererea de aur ar putea surprinde în sus”, a declarat Louise Street, analist principal de piețe la WGC.

Prețurile spot ale aurului au atins vineri 2.009,29 USD uncia, depășind nivelul psihologic cheie de 2.000 USD pentru prima dată de la mijlocul lunii mai, în timp ce investitorii s-au adunat în lingouri de refugiu pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Cererea din partea investitorilor, care văd lingourile ca un activ sigur în perioadele de instabilitate, a crescut cu 56% în al treilea trimestru, dar a rămas slabă în comparație cu media pe cinci ani, a spus WGC.

Cererea băncii centrale a totalizat 337,1 tone, în scădere față de un record de 458,8 tone cu un an înainte. Cu toate acestea, pentru primele nouă luni ale anului 2023, achizițiile oficiale de aur din sectorul au atins 800 de tone, mai mult decât în orice perioadă ianuarie-septembrie, în datele WGC începând cu 2000.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitii #aur #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor” critică dur modul în care marile lanțuri de retail tratează producătorii autohtoni și acuză autoritățile că nu intervin pentru a corecta o practică ce dezavantajează flagrant agricultura locală. Într-o postare însoțită de imagini dintr-un supermarket, acesta arată că produsele de import sunt plasate pe rafturile cele mai vizibile — la nivelul ochilor — în timp ce produsele similare fabricate în Republica Moldova sunt împinse pe rafturile inferioare, greu de observat de către cumpărători.

„Pe primele două rafturi, cele mai privilegiate pentru orice furnizor, stau produsele de import. Iar pe raftul cel mai puțin vizibil este pus produsul autohton. Este un loc simbolic, care denotă atitudinea retailurilor și autorităților față de producătorii locali”, scrie fostul director.

Acesta amintește că, în mandatul precedent, a fost abrogată legea care obliga supermarketurile să rezerve minimum 50% din spațiul de raft pentru anumite produse agroalimentare autohtone. De asemenea, autoritățile au renunțat „în ultimul moment” la plafonarea retrobonusurilor impuse de retail — o practică reglementată deja în România și derivată din legislația UE. Potrivit lui, aceste retrobonusuri reprezintă o piesă esențială în relația inechitabilă dintre producători și marile lanțuri comerciale.

În opinia sa, statul nu poate să rămână pasiv: „Puteți măcar să obligați retailurile să aranjeze rafturi speciale pentru producătorii autohtoni și să puneți condiții ca aceste rafturi să nu fie amplasate în zona cea mai ascunsă?”

El critică faptul că, deși în Parlament și în fața presei au existat declarații ferme privind protejarea producătorilor moldoveni, acestea nu s-au transformat în măsuri concrete. „Declarațiile au fost bune. Dar faptele în continuare lipsesc”, conchide el.