Febra aurului. Băncile centrale au avut achiziţii de metal galben mai mari decât se credea anterior

Cererea globală de aur, excluzând tranzacțiile over-the-counter (OTC), a scăzut cu 6% în al treilea trimestru, deoarece achizițiile băncii centrale au scăzut sub nivelul record de anul trecut, iar consumul bijutierilor a scăzut, a declarat marți Consiliul Mondial al Aurului (WGC), scrie REUTERS.

Cererea trimestrului de 1.147,5 tone metrice a fost totuși cu 8% peste media pe cinci ani, iar achizițiile oficiale din sectorul întregului an se așteaptă să se apropie de nivelul din 2022, a spus WGC în raportul său trimestrial privind tendințele cererii.

Cererea de aur a atins un maxim din ultimii 11 ani în 2022, din cauza celor mai mari achiziții înregistrate de băncile centrale.

„Cu tensiunile geopolitice în creștere și o așteptare pentru continuarea cumpărăturilor robuste ale băncilor centrale, cererea de aur ar putea surprinde în sus”, a declarat Louise Street, analist principal de piețe la WGC.

Prețurile spot ale aurului au atins vineri 2.009,29 USD uncia, depășind nivelul psihologic cheie de 2.000 USD pentru prima dată de la mijlocul lunii mai, în timp ce investitorii s-au adunat în lingouri de refugiu pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Cererea din partea investitorilor, care văd lingourile ca un activ sigur în perioadele de instabilitate, a crescut cu 56% în al treilea trimestru, dar a rămas slabă în comparație cu media pe cinci ani, a spus WGC.

Cererea băncii centrale a totalizat 337,1 tone, în scădere față de un record de 458,8 tone cu un an înainte. Cu toate acestea, pentru primele nouă luni ale anului 2023, achizițiile oficiale de aur din sectorul au atins 800 de tone, mai mult decât în orice perioadă ianuarie-septembrie, în datele WGC începând cu 2000.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitii #aur #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.