Febra NFT-urilor atrage milioane de dolari: ce sunt și ce le face să valoreze atât de mult

Primul mesaj de pe Twitter al lui Jack Dorsey a fost vândut cu 2,9 milioane de dolari, popularul video ”Charlie Bit My Finger”, încărcat pe Youtube în 2007 a fost vândut cu 760.999 de dolari, iar pe news feed-ul tău circulă o imagine, denumită ”Everydays – The First 5000 Days, despre care afli că a fost vândută cu 69 de milioane de dolari. Așa arată ”febra NFT-urilor”, despre care scepticii spun că este doar o bulă care se va sparge, scrie WallStreet.ro.

Ce este un NFT?

NFT vine de la non-fungible token(token nefungibil), acest caracter non-fungibil al token-ului presupune că el nu poate fi replicat și datorită lui, creatorii de NFT-uri, le garantează cumpărătorilor faptul că dețin ceva unic.

*Un token este unul dintre activele digitale create folosind blockchain, tehnologia din spatele criptomonedelor(Bitcoin, Ether, Dogecoin etc). Principala diferență dintre un activ digital denumit Token și o criptomonedă, precum Ether sau Bitcoin, este reprezentată de faptul că un token nu are propria sa platformă blockchain, ci este dezvoltat pe o platformă deja existentă. De exemplu, CryptoKitties, tokenul din spatele a ceea ce poate fi descris ca fiind cel mai popular joc dezvoltat pe blockchain, este dezvoltat pe blockchain-ul ethereum.

Revenind la NFT-uri, acel ”ceva unic” nu este însă palpabil, ci este un bun digital, iar NFT-urile pe care vi le-am dat ca exemplu la începutul acestui material sunt considerate ”opere de artă digitale”. Pot fi ele copiate, având în vedere că este un fișier digital? Desigur! Probabil ați văzut deja numeroase postări pe Facebook și pe alte rețele sociale cu NFT-ul ”Everydays – The First 5000 Days”, vândut cu 69 de milioane de dolari.

Acele postări, dacă este să facem o analogie, sunt precum copiile făcute după tablouri celebre precum ”Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci sau ”Car cu boi” a lui Nicolae Grigorescu, în timp ce originalul e deținut de o singură persoană.

Ce diferență este între prietenii voștri de pe Facebook care au postat imaginea respectivă și persoana care a plătit 69 de milioane de dolari pentru ea? Pe scurt, ”magia” făcută de tehnologia Blockchain și modul în care funcționează soluțiile dezvoltate pe aceasta.

Tehnologia Blockchain permite transformarea conținutului digital într-un token non-fungibil care funcționează ca un certificat digital de autenticitate ce poate fi vândut. Acest token non-fungibil îi conferă persoanei care a cumpărat NFT-ul ”Everydays – The First 5000 days” dovada faptului că deține opera originală. Tot datorită registrului blockchain putem verifica autenticitatea și valoarea NFT-ului.

Beeple, realizatorul operei digitale menționate mai sus, al cărui nume real este Mike Winkelmann, a precizat pentru BBC, chiar în ziua înaintea licitației record că el consideră că va fi o bulă speculativă pe piața NFT-urilor. Opera sa digitală ”Everydays – The First 5000 days”, conține poze făcute de el în fiecare zi, de la 1 mai 2007 până pe 21 februarie 2021, toate aranjate într-un colaj ce conține fotografii ale unor personalități precum Jeff Bezos sau Donald Trump.

Alte opere digitale de-ale sale, vândute sub formă de NFT, sunt ”Crossroads”, cu 6,6 milioane de dolari și Ocean Front, cu 6 milioane de dolari.

Ce alte NFT-uri atrag sume semnificative din partea pasionaților de ”artă digitală”

NFT-urile pot fi opere de artă digitale care fac parte dintr-o întreagă colecție, fiecare NFT reprezentând un anumit personaj, pe modelul cartonașelor cu fotbaliști, eroi etc. pe care le colecționam în copilărie.

Una dintre cele mai populare colecții de NFT-uri la momentul actual este CryptoPunks, care se bucură de cumpărători precum gigantul de plăți Visa, care a cumpărat avatarul digital din colecție cu denumirea CryptoPunks#7610, pentru prețul de 150.000 de dolari.

Alte colecții, cu ”exponate digitale” ce atrag milioane de dolari sunt Art Blocks, Axie Infinity, Curio Cards sau Bored Ape Yacht Club conform platformei DappRadar.

Însă, un NFT nu trebuie neapărat să fie o operă de artă, poate fi orice, iar faptul că nu e o operă de artă nu înseamnă că nu poate atrage sume semnificative de bani din partea celor pasionați de aceste active digitale.

De exemplu, Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, și-a vândut sub formă de NFT primul său mesaj publicat pe platforma pe care o conduce. Suma pe care a primit-o se ridică la 2,9 milioane de dolari.

Tot din această zonă, videoclipul ”Charlie Bit My Finger”, postat în 2007 pe Youtube și considerat unul dintre primele video-uri virale pe Internet, a fost vândut sub formă de NFT pentru 760.000 de dolari.

#NFT #milioane de dolari #valoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlat de pilotul moldovean Iulian Scorpan, a transportat 85.784 de pasageri pe ruta directă București–New York, între iunie 2024 și iulie 2026. Operatorul aerian a readus România pe harta zborurilor transatlantice regulate după o pauză de peste două decenii. În spatele acestei realizări se ascunde însă o provocare comercială majoră: gradul mediu de ocupare a aeronavelor a fost de numai 52,2%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre locurile disponibile au rămas neocupate.

Potrivit datelor prezentate, HiSky a operat în perioada analizată 600 de zboruri între București și aeroportul John F. Kennedy din New York, echivalentul a 300 de curse dus-întors. În medie, fiecare zbor a transportat aproximativ 143 de pasageri, deși aeronava Airbus A330-200 utilizată pe această rută dispune de 274 de locuri.

Calculele arată că, din cele 164.400 de locuri oferite în total, aproximativ 78.600 au rămas neocupate. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de locuri puse la vânzare, compania a reușit să ocupe, în medie, doar 52.

Rezultatele evidențiază dificultatea operării unei rute transatlantice directe, unde costurile cu combustibilul, personalul, întreținerea aeronavelor și serviciile aeroportuare sunt mai mari decât în cazul zborurilor europene de scurtă și medie distanță.

Cu toate acestea, HiSky a reușit să mențină legătura directă dintre București și New York timp de peste doi ani și oferă pasagerilor posibilitatea de a călători între România și Statele Unite fără escală.

Un element important al activității pe această rută îl reprezintă și transportul de mărfuri. În perioada analizată, compania a transportat 1.065 de tone de cargo, echivalentul unei medii de aproximativ 1,78 tone pentru fiecare zbor.

Transportul de marfă poate contribui la veniturile unei curse lung-curier și poate compensa parțial gradul mai redus de ocupare a locurilor pentru pasageri. Totuși, fără informații despre veniturile obținute din bilete, tarifele medii, costurile operaționale și încasările din cargo, nu se poate stabili dacă ruta București–New York este profitabilă sau funcționează în pierdere.

Datele, obținute de publicația de specialitate BoardingPass de la autoritățile americane, arată că în 2024, anul lansării rutei, HiSky a transportat 25.581 de pasageri. În 2025, numărul acestora a crescut la 46.273, iar în primele șapte luni ale anului 2026 au fost înregistrați 13.930 de călători.

Traficul mai redus din 2026 trebuie analizat și în contextul programului de operare. În luna mai, compania nu a efectuat zboruri spre New York, deoarece aeronava Airbus A330 se afla la Budapesta pentru lucrări de mentenanță planificată.

HiSky intenționase să își extindă rețeaua transatlantică prin inaugurarea unei rute directe București–Chicago, însă lansarea acesteia a fost amânată pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Legătura cu New York a fost inaugurată la 7 iunie 2024, marcând reluarea zborurilor transatlantice regulate din România după o întrerupere de peste 20 de ani. Ultimele asemenea curse ale companiei naționale TAROM fuseseră operate în 2003.

Ruta are importanță și pentru pasagerii din Republica Moldova. HiSky a introdus posibilitatea călătoriilor Chișinău–New York cu escală la București, prin conexiuni adaptate programului transatlantic.

Pentru sezonul de iarnă 2026–2027, compania a programat două zboruri săptămânale între București și New York. Operarea urmează să fie întreruptă temporar în prima parte a lunii noiembrie, cu reluarea curselor din 23 noiembrie.