Febra NFT-urilor atrage milioane de dolari: ce sunt și ce le face să valoreze atât de mult

Primul mesaj de pe Twitter al lui Jack Dorsey a fost vândut cu 2,9 milioane de dolari, popularul video ”Charlie Bit My Finger”, încărcat pe Youtube în 2007 a fost vândut cu 760.999 de dolari, iar pe news feed-ul tău circulă o imagine, denumită ”Everydays – The First 5000 Days, despre care afli că a fost vândută cu 69 de milioane de dolari. Așa arată ”febra NFT-urilor”, despre care scepticii spun că este doar o bulă care se va sparge, scrie WallStreet.ro.

Ce este un NFT?

NFT vine de la non-fungible token(token nefungibil), acest caracter non-fungibil al token-ului presupune că el nu poate fi replicat și datorită lui, creatorii de NFT-uri, le garantează cumpărătorilor faptul că dețin ceva unic.

*Un token este unul dintre activele digitale create folosind blockchain, tehnologia din spatele criptomonedelor(Bitcoin, Ether, Dogecoin etc). Principala diferență dintre un activ digital denumit Token și o criptomonedă, precum Ether sau Bitcoin, este reprezentată de faptul că un token nu are propria sa platformă blockchain, ci este dezvoltat pe o platformă deja existentă. De exemplu, CryptoKitties, tokenul din spatele a ceea ce poate fi descris ca fiind cel mai popular joc dezvoltat pe blockchain, este dezvoltat pe blockchain-ul ethereum.

Revenind la NFT-uri, acel ”ceva unic” nu este însă palpabil, ci este un bun digital, iar NFT-urile pe care vi le-am dat ca exemplu la începutul acestui material sunt considerate ”opere de artă digitale”. Pot fi ele copiate, având în vedere că este un fișier digital? Desigur! Probabil ați văzut deja numeroase postări pe Facebook și pe alte rețele sociale cu NFT-ul ”Everydays – The First 5000 Days”, vândut cu 69 de milioane de dolari.

Acele postări, dacă este să facem o analogie, sunt precum copiile făcute după tablouri celebre precum ”Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci sau ”Car cu boi” a lui Nicolae Grigorescu, în timp ce originalul e deținut de o singură persoană.

Ce diferență este între prietenii voștri de pe Facebook care au postat imaginea respectivă și persoana care a plătit 69 de milioane de dolari pentru ea? Pe scurt, ”magia” făcută de tehnologia Blockchain și modul în care funcționează soluțiile dezvoltate pe aceasta.

Tehnologia Blockchain permite transformarea conținutului digital într-un token non-fungibil care funcționează ca un certificat digital de autenticitate ce poate fi vândut. Acest token non-fungibil îi conferă persoanei care a cumpărat NFT-ul ”Everydays – The First 5000 days” dovada faptului că deține opera originală. Tot datorită registrului blockchain putem verifica autenticitatea și valoarea NFT-ului.

Beeple, realizatorul operei digitale menționate mai sus, al cărui nume real este Mike Winkelmann, a precizat pentru BBC, chiar în ziua înaintea licitației record că el consideră că va fi o bulă speculativă pe piața NFT-urilor. Opera sa digitală ”Everydays – The First 5000 days”, conține poze făcute de el în fiecare zi, de la 1 mai 2007 până pe 21 februarie 2021, toate aranjate într-un colaj ce conține fotografii ale unor personalități precum Jeff Bezos sau Donald Trump.

Alte opere digitale de-ale sale, vândute sub formă de NFT, sunt ”Crossroads”, cu 6,6 milioane de dolari și Ocean Front, cu 6 milioane de dolari.

Ce alte NFT-uri atrag sume semnificative din partea pasionaților de ”artă digitală”

NFT-urile pot fi opere de artă digitale care fac parte dintr-o întreagă colecție, fiecare NFT reprezentând un anumit personaj, pe modelul cartonașelor cu fotbaliști, eroi etc. pe care le colecționam în copilărie.

Una dintre cele mai populare colecții de NFT-uri la momentul actual este CryptoPunks, care se bucură de cumpărători precum gigantul de plăți Visa, care a cumpărat avatarul digital din colecție cu denumirea CryptoPunks#7610, pentru prețul de 150.000 de dolari.

Alte colecții, cu ”exponate digitale” ce atrag milioane de dolari sunt Art Blocks, Axie Infinity, Curio Cards sau Bored Ape Yacht Club conform platformei DappRadar.

Însă, un NFT nu trebuie neapărat să fie o operă de artă, poate fi orice, iar faptul că nu e o operă de artă nu înseamnă că nu poate atrage sume semnificative de bani din partea celor pasionați de aceste active digitale.

De exemplu, Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, și-a vândut sub formă de NFT primul său mesaj publicat pe platforma pe care o conduce. Suma pe care a primit-o se ridică la 2,9 milioane de dolari.

Tot din această zonă, videoclipul ”Charlie Bit My Finger”, postat în 2007 pe Youtube și considerat unul dintre primele video-uri virale pe Internet, a fost vândut sub formă de NFT pentru 760.000 de dolari.

#NFT #milioane de dolari #valoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.