Febra NFT-urilor atrage milioane de dolari: ce sunt și ce le face să valoreze atât de mult

Primul mesaj de pe Twitter al lui Jack Dorsey a fost vândut cu 2,9 milioane de dolari, popularul video ”Charlie Bit My Finger”, încărcat pe Youtube în 2007 a fost vândut cu 760.999 de dolari, iar pe news feed-ul tău circulă o imagine, denumită ”Everydays – The First 5000 Days, despre care afli că a fost vândută cu 69 de milioane de dolari. Așa arată ”febra NFT-urilor”, despre care scepticii spun că este doar o bulă care se va sparge, scrie WallStreet.ro.

Ce este un NFT?

NFT vine de la non-fungible token(token nefungibil), acest caracter non-fungibil al token-ului presupune că el nu poate fi replicat și datorită lui, creatorii de NFT-uri, le garantează cumpărătorilor faptul că dețin ceva unic.

*Un token este unul dintre activele digitale create folosind blockchain, tehnologia din spatele criptomonedelor(Bitcoin, Ether, Dogecoin etc). Principala diferență dintre un activ digital denumit Token și o criptomonedă, precum Ether sau Bitcoin, este reprezentată de faptul că un token nu are propria sa platformă blockchain, ci este dezvoltat pe o platformă deja existentă. De exemplu, CryptoKitties, tokenul din spatele a ceea ce poate fi descris ca fiind cel mai popular joc dezvoltat pe blockchain, este dezvoltat pe blockchain-ul ethereum.

Revenind la NFT-uri, acel ”ceva unic” nu este însă palpabil, ci este un bun digital, iar NFT-urile pe care vi le-am dat ca exemplu la începutul acestui material sunt considerate ”opere de artă digitale”. Pot fi ele copiate, având în vedere că este un fișier digital? Desigur! Probabil ați văzut deja numeroase postări pe Facebook și pe alte rețele sociale cu NFT-ul ”Everydays – The First 5000 Days”, vândut cu 69 de milioane de dolari.

Acele postări, dacă este să facem o analogie, sunt precum copiile făcute după tablouri celebre precum ”Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci sau ”Car cu boi” a lui Nicolae Grigorescu, în timp ce originalul e deținut de o singură persoană.

Ce diferență este între prietenii voștri de pe Facebook care au postat imaginea respectivă și persoana care a plătit 69 de milioane de dolari pentru ea? Pe scurt, ”magia” făcută de tehnologia Blockchain și modul în care funcționează soluțiile dezvoltate pe aceasta.

Tehnologia Blockchain permite transformarea conținutului digital într-un token non-fungibil care funcționează ca un certificat digital de autenticitate ce poate fi vândut. Acest token non-fungibil îi conferă persoanei care a cumpărat NFT-ul ”Everydays – The First 5000 days” dovada faptului că deține opera originală. Tot datorită registrului blockchain putem verifica autenticitatea și valoarea NFT-ului.

Beeple, realizatorul operei digitale menționate mai sus, al cărui nume real este Mike Winkelmann, a precizat pentru BBC, chiar în ziua înaintea licitației record că el consideră că va fi o bulă speculativă pe piața NFT-urilor. Opera sa digitală ”Everydays – The First 5000 days”, conține poze făcute de el în fiecare zi, de la 1 mai 2007 până pe 21 februarie 2021, toate aranjate într-un colaj ce conține fotografii ale unor personalități precum Jeff Bezos sau Donald Trump.

Alte opere digitale de-ale sale, vândute sub formă de NFT, sunt ”Crossroads”, cu 6,6 milioane de dolari și Ocean Front, cu 6 milioane de dolari.

Ce alte NFT-uri atrag sume semnificative din partea pasionaților de ”artă digitală”

NFT-urile pot fi opere de artă digitale care fac parte dintr-o întreagă colecție, fiecare NFT reprezentând un anumit personaj, pe modelul cartonașelor cu fotbaliști, eroi etc. pe care le colecționam în copilărie.

Una dintre cele mai populare colecții de NFT-uri la momentul actual este CryptoPunks, care se bucură de cumpărători precum gigantul de plăți Visa, care a cumpărat avatarul digital din colecție cu denumirea CryptoPunks#7610, pentru prețul de 150.000 de dolari.

Alte colecții, cu ”exponate digitale” ce atrag milioane de dolari sunt Art Blocks, Axie Infinity, Curio Cards sau Bored Ape Yacht Club conform platformei DappRadar.

Însă, un NFT nu trebuie neapărat să fie o operă de artă, poate fi orice, iar faptul că nu e o operă de artă nu înseamnă că nu poate atrage sume semnificative de bani din partea celor pasionați de aceste active digitale.

De exemplu, Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, și-a vândut sub formă de NFT primul său mesaj publicat pe platforma pe care o conduce. Suma pe care a primit-o se ridică la 2,9 milioane de dolari.

Tot din această zonă, videoclipul ”Charlie Bit My Finger”, postat în 2007 pe Youtube și considerat unul dintre primele video-uri virale pe Internet, a fost vândut sub formă de NFT pentru 760.000 de dolari.

#NFT #milioane de dolari #valoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.