Febra războiului umflă conturile titanilor apărării: Comenzile explodează pe fondul tensiunilor geopolitice

Cele mai mari companii de apărare din întreaga se aşteaptă să încaseze cash pe bandă rulantă în următorii trei ani, după ce comenzile din partea guvernelor pe noi arme şi echipamente militare au crescut puternic, pe fondul tensiunilor geopolitice, scrie Financial Times.

Potrivit unei analize realizată de Vertical Research Partners, se preconizează că 15 dintre cele mai mari companii din apărare vor încasa 52 de mld. dolari până în 2026, dublu faţă de sumele intrate în conturi la finalul lui 2021.

Cinci dintre cei mai mari jucători americani din industrie ar putea încasa jumate din această sumă până în 2026.

În Europa, campionii naţionali BAE Systems, Rheinmetall şi compania suedeză Saab, care au beneficiat de noi contracte pentru muniţie şi rachete, se aşteaptă ca sumele încasate să crească cu peste 40%.

Industria beneficiază de o creştere puternică a cheltuielilor militare, pe măsură ce guvernele îşi măresc bugetele ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina şi la escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu şi Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #conturi #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.