FED aruncă paie pe foc: Se pregăteşte să accelereze creşterile de dobânzi pentru a face faţă inflaţiei galopante

Rezerva Federală urmează să discute în această săptămână dacă să mărească ritmul de înăsprire monetară în faţa înrăutăţirii inflaţiei, scrie FT.

Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă se va reuni marţi pentru o şedinţă de două zile, la doar câteva zile după ce două rapoarte economice au sugerat că presiunile asupra preţurilor au devenit mai necruţătoare decât se aştepta.

Înainte de datele de vineri – care au arătat că preţurile au crescut cu încă 1% în luna mai faţă de luna precedentă, iar consumatorii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi că inflaţia ridicată va rămâne o problemă pentru mai mult timp – Fed a semnalat că este gata să aprobe o a doua creştere consecutivă a ratei dobânzii cu jumătate de punct. Ar fi pentru prima dată din 1994 încoace când banca centrală americană optează pentru o astfel de majorare a ratelor la două şedinţe consecutive.

Dar o altă măsură utilizată ultima dată în 1994 este, de asemenea, probabil să fie luată în considerare acum: creşterea ratelor cu 0,75 puncte procentuale.

Pieţele au luat în calcul pe deplin acest rezultat, în urma unui raport al Wall Street Journal care a sugerat că oficialii vor discuta această posibilitate în această săptămână. Economistul-şef al JPMorgan, Michael Feroli, a ridicat apelul băncii pentru următoarea şedinţă la o creştere de 0,75 puncte procentuale.

Krishna Guha, vicepreşedinte la Evercore, a declarat că o astfel de mişcare „nu este ceea ce credem noi că este politica optimă şi, separat, nu este, în opinia noastră, bună pentru pieţe”, care au fost afectate luni de temerile tot mai mari privind inflaţia.

Economiştii se luptă cu ceea ce va urma dincolo de şedinţă, în condiţiile în care banca centrală se confruntă cu mai multe şocuri inflaţioniste care au ridicat îndoieli cu privire la faptul că se mişcă suficient de rapid pentru a aborda ceea ce devine deja o problemă greu de rezolvat.

Fed s-a angajat să se îndrepte „rapid” către un cadru neutru – unul care nu stimulează şi nici nu încetineşte creşterea – deşi preşedintele Jay Powell a recunoscut recent că acest prag „nu este ceva ce putem identifica cu precizie”. Mai degrabă, el a promis să continue să facă presiuni până când vor exista dovezi „clare şi convingătoare” că inflaţia se va tempera.
Bancherii centrali din SUA îşi vor transmite previziunile privind traiectoria politicii economice într-un „dot plot” actualizat, care va fi publicat miercuri şi care prezintă proiecţiile individuale privind ratele dobânzilor ca parte a unui set mai larg de estimări privind perspectivele economice. În cel mai recent set de proiecţii, publicat în martie, înalţii oficiali au estimat o rată de politică monetară de referinţă de 1,9% până la sfârşitul anului şi de 2,8% în 2023.

De asemenea, factorii de decizie politică urmează să publice previziuni actualizate privind inflaţia, creşterea şi şomajul, care se aşteaptă să reflecte recenta recunoaştere a lui Powell că măsurile necesare pentru a domoli presiunile asupra preţurilor vor duce la „unele dureri”.

Economiştii au contestat estimările din luna martie, care sugerau o mişcare redusă a ratei şomajului de la nivelurile istorice scăzute, chiar dacă politica a devenit semnificativ mai strictă.

De atunci, Powell a recunoscut că rata şomajului va creşte probabil „cu câteva ticuri” şi că banca centrală ar putea fi capabilă să obţină doar o aterizare „mai moale” pentru economie – un mesaj pe care Gargi Chaudhuri, şeful strategiei de investiţii iShares pentru America la BlackRock, l-a recunoscut: „Nu putem merge cu toate armele acum, fără să avem unele repercusiuni”.

#dobânzi #fed #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.