„Femeia de fier” a Ucrainei – Zelenski mizează pe Svîrîdenko ca să-l îmblânzească pe Trump

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat oficial numirea Iuliei Svîrîdenko în funcția de prim-ministră a Ucrainei, într-o mișcare considerată strategică în relațiile tensionate cu Washingtonul și cu fostul, dar tot mai influentul, Donald Trump. La doar 39 de ani, Svîrîdenko devine una dintre cele mai tinere figuri-cheie din guvernul ucrainean, preluând frâiele executivului într-un moment de maximă fragilitate economică și geopolitică.

Fostă ministră a Economiei și negociatoare principală într-un acord critic cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, Svîrîdenko este văzută ca o profesionistă de temut, capabilă să calmeze criza diplomatică ce mocnea după o dispută publică între Zelenski și Trump. „A fost singura care a salvat acordul”, afirmă fostul ministru al Economiei, Tîmofii Mîlovanov.

Nominalizarea vine pe fundalul reorganizării guvernului ucrainean, într-o încercare clară de a deschide noi canale de dialog cu administrația Trump, în contextul în care fostul președinte american pare să revină în prim-planul politicii internaționale. În aceeași logică, premierul în exercițiu, Denîs Șmîhal, va fi mutat la Ministerul Apărării, în timp ce Rustem Umerov ar putea deveni ambasador la Washington – o mutare cheie în strategia Kievului de a menține sprijinul militar american.

Într-o postare publică, Svîrîdenko a anunțat prioritățile mandatului său: relansarea economiei, extinderea programelor sociale și creșterea capacității interne de producție militară. „Este o numire cu adresă directă la Washington”, a comentat analistul politic Mîkola Davîdiuk, subliniind că Zelenski transmite astfel un mesaj clar: acordul cu SUA pentru resursele critice contează mai mult ca oricând.

Numirea trebuie aprobată de parlament, însă aprobarea este considerată o formalitate, dat fiind controlul coaliției prezidențiale. Dacă va fi confirmată, Iulia Svîrîdenko va intra în istorie nu doar ca una dintre cele mai tinere șefe de guvern, ci și ca femeia prin care Kievul speră să rescrie relațiile fragile cu administrația americană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.