Femeile lui Putin. Cine conduce mașinăria propagandistică a Kremlinului

Când o mașină-capcană a explodat la periferia Moscovei, ucigând-o pe tânăra Daria Dughina, ochii Occidentului s-au îndreptat imediat către tatăl ei, Aleskandr Dughin – filosoful ultranaționalist despre care se spune că ar fi fost „ghidul spiritual” al invaziei ordonate de Vladimir Putin în Ucraina.

Dar Dughina însăși a avut un rol public în promovarea imaginii Kremlinului: în țară, ea ataca Occidentul în apariții televizate, în timp ce pentru cititorii occidentali înființase o platformă online, în limba engleză, foarte bine deghizată, care insinua o viziune pro-Kremlin, scrie CNN într-o analiză despre uriașa mașinărie rusă a dezinformării, care este condusă de câteva femei foarte influente, fidele lui Putin.

Roman Osadciuk, cercetător la Digital Forensic Research Lab (DFRLab) al think-tank-ului american Atlantic Council, a investigat și analizat toate scrierile și producțiile digitale ale Dariei Dughina din 2020 încoace și a ajuns la concluzia că tânăra avea potențial să devină un jucător important al războiului de propagandă.
Războiul hibrid al lui Putin este o operațiune vastă, care se așază pe mai multe niveluri.

Dughina face parte din acea tagmă a purtătorilor de cuvânt de rang înalt – precum Dmitri Peskov sau Maria Zaharova -, a prezentatorilor TV înflăcărați, precum Vladimir Soloviov, a activiștilor și nenumăraților influenceri, care – ca și ea – au pompat conținut favorabil Kremlinului pe bloguri și site-uri ce țintesc de fapt publicul din Occident, multe dintre acestea având originea bine camuflată.

Toți aceștia au ca misiune să semene discordie și neîncredere față de guvernele din lumea occidentală, să creeze o polarizare suplimentară și să expună problemele și diviziunile din societățile occidentale, subliniază Roman Osadciuk.

Daria Dughina, în spatele unui site dubios care atacă Occidentul

Daria Dughina îi călca pe urme tatălui. În discursurile publice, în aparițiile din mass-media și pe site-ul pe care îl crease promova o viziune asupra lumii asemănătoare cu cea a tatălui: punea un accent puternic pe „puterea tradițiilor” și considera religia drept componentă esențială a guvernării. În centrul convingerilor sale era un angajament ferm față de obiectivele imperiale rusești. Într-o apariție televizată chiar înainte de moartea sa, Dughina spunea că Occidentul trebuie să fie „hrănit” cu războiul Rusiei din Ucraina pentru a se „trezi” din viziunea sa „needucată” asupra lumii.

În 2020, Dughina a devenit redactor-șef la United World International (UWI), un site de politică externă, în limbile engleză și turcă, creat de „Proiectul Lahta”, o rețea propagandistică despre care Departamentul de Stat al SUA spune că s-a folosit de profiluri online fictive pentru a interveni în alegerile din Statele Unite. Site-ul imită formatul grupurilor de reflecție și al blogurilor de știri occidentale, prezentând articole ale unor „colaboratori din întreaga lume” și, în afară de ocazionalele erori de traducere, are puține urme ale originii sale rusești.

Femeile tinere, instrumente pentru „soft power”
Olga Lautman, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), cu sediul la Washington, spune că aceste site-uri sunt extrem de importante pentru obiectivele de „soft power” ale Rusiei. „Toate aceste site-uri pompează același mesaj, aceleași puncte de discuție. Cititorul îl citește în limba sa, se simte confortabil, dar nu este neapărat sigur de unde provin informațiile. Scopul, la o scară mai mare, este de a schimba balanța de putere dinspre Statele Unite către Rusia și de a permite creșterea autoritarismului și subminarea democrației”, arată cercetătoarea.

De altfel, interesul Dariei Dughina s-a extins dincolo de Rusia și Ucraina. Site-ul său și discuțiile s-au axat frecvent pe alegerile din Europa, iar în 2017 a fost implicat în promovarea candidatei de extremă dreapta la Președinția Franței, Marine Le Pen.
Lautman spune că nu este o coincidență faptul că femeile tinere se află adesea în prima linie a războiului informațional.

„Rusia a știut întotdeauna să folosească femeile ca agenți operativi. Se întâmplă ca femeile să atragă o mulțime mai mare, ele pot relaționa cu populația tânără. Nu-mi pot imagina un grup de tineri de 20-30 de ani agățați de fiecare cuvânt al lui Aleksandr Dughin, dar Dughina este mai energică și poate să atragă mai mult acest grup de vârstă”, reliefează Lautman.

Războinicele lui Putin de pe frontul intern: Margarita Simonian

Acasă, propaganda Kremlinului este trâmbițată în fiecare seară prin intermediul televizoarelor, la o scară care eclipsează cu mult producția unor activiști mai tineri, în mare parte digitali, cum era Dughina.
Aici intră în scenă Vladimir Soloviov, pe care Departamentul de Stat al SUA îl descrie ca fiind probabil cel mai „energic” propagandist al guvernului rus.

Dar și acest efort propagandistic este condus adesea de personalități feminine proeminente. Multe dintre „războinicele” lui Putin s-au grăbit să-i aducă un omagiu Dariei Dughina și au cerut represalii dure împotriva Ucrainei pentru moartea ei.

Vârful de lance al vocilor propagandistice feminine este Margarita Simonian, redactorul-șef al postului de televiziune de stat RT (fostul Russia Today), a cărui emisie a fost interzisă în mai multe țări occidentale după invazia Moscovei. După moartea Dariei Dughina, Simonian cerea imperativ pe canalul său de Telegram ca Rusia să vizeze „centrele de decizie” din Ucraina.

Olga Skabeieva și Maria Zaharova

Lumea puternic militantă a televiziunii ruse de stat este poate cel mai bine reprezentată de Olga Skabeieva, o prezentatoare TV radicală, care cere în mod regulat intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei și care a îndemnat Moscova „să demilitarizeze tot NATO”. De altfel, i se spune „Păpușa de Fier” a lui Putin.

Ea a declarat că populația LGBTQ+ în creștere în Occident va însemna în cele din urmă că „popoarele vor rămâne fără oameni” în Vest, deoarece „nu se vor mai reproduce”, și crede că Rusia va trebui să îi „denazifice” și pe „trans-fasciști”. De asemenea, în contextul recentului val de căldură din Europa, a afirmat că „natura este și ea de partea Rusiei”.

„Rolul lor este a introduce viziunile Kremlinului în mintea oamenilor obișnuiți și orice ar fi, asta vor repeta de dimineața până seara”, punctează Lautman.

#propagandiste #zaharova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia