Fenomenul care zguduie Europa: Clienții unei mari bănci au retras 69 de miliarde de dolari

Războiul provocat de Putin în Ucraina acum mai mult de 420 de zile, a declanșat o bulversare pe piața financiară și energetică din Europa, dar și în lume.

Acum, o mare bancă de pe bătrânul continent a fost lovită de o criză puternică, iar clienții de la Credit Swisse din Elveția au retras numai puțin de 69 de miliarde de dolari, în primul trimestru din 2023.

După acest exod de capital, Credit Suisse a fost salvată de la faliment, fiind preluată de banca UBS, potrivit Financial Times.

Credit Suisse a suferit ieșiri de 61,2 miliarde de franci franci (68,6 miliarde de dolari) în primul trimestru al anului 2023, deoarece clienții au fugit de banca afectată, expunând amploarea sarcinii pentru UBS, după ce a preluat rivalul său elvețian.

Exodul clienților a fost cel mai acut în zilele înainte ca autoritățile de reglementare elvețiene să orchestreze salvarea de către UBS luna trecută, a anunțând luni, 24 aprilie 2023, Credit Suisse, adăugând că, deși ieșirile s-au stabilizat, acestea nu s-au inversat.

Dezvăluirile cu privire la amploarea la care clienții au fugit de la bancă sunt primele de când a fost încheiat acordul de preluare, subliniind prejudiciul cauzat afacerii care a forțat autoritățile de reglementare elvețiene să intervină.

Unitatea emblematică de gestionare a averii a Credit Suisse a pierdut 9% din active în primul trimestru, o hemoragie care va reduce comisioanele pe care le generează și „probabil să ducă la o pierdere substanțială în gestionarea averii” în al doilea trimestru.

Preluarea Credit Suisse, cu o valoare de 3,25 miliarde de dolari, este prima dată când două instituții financiare importante din punct de vedere sistemic sunt reunite de la criza din 2008-2009 și implică riscuri semnificative de integrare pentru UBS.

„Amploarea pierderilor și a ieșirilor este alarmantă”, a spus Thomas Hallett, analist la Keefe, Bruyette & Woods. „Urmează mai multe.

Pur și simplu, chiar dacă UBS este capabilă să elimine costuri de 8 miliarde de franci până în 2027, traiectoria veniturilor este atât de deteriorată, încât acordul ar putea rămâne un obstacol pentru rezultatele operaționale UBS, dacă nu se anunță un plan de restructurare mai profund”, a adăugat el.
Credit Suisse a raportat o pierdere ajustată înainte de impozitare de 1,3 miliarde de franci elvețieni pe primul trimestrul din 2023 și un venit net de 12,4 miliarde de franci elevețieni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bank #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.