Fermierii ajunși la disperare. Bolea spune de ce s-a ajuns în această situație

Într-o mișcare menită să promoveze dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova și să adreseze preocupărilor fermierilor, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a dezvăluit planurile de a înființa un Consiliu format din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă desfășurate recent.

Consiliul, care urmează să se întrunească pentru prima dată vineri, va funcționa ca un forum consultativ pentru a identifica și propune soluții eficiente pentru problemele întâmpinate de fermieri din întreaga țară, inclusiv cei care protestează. Ministrul Bolea a subliniat importanța unei abordări colaborative și a dialogului deschis între minister și comunitatea agricolă.

„Ca să putem veni cu soluții eficiente, am decis să înființăm un Consiliu din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii din Republica Moldova. Pentru a dezvolta agricultura, trebuie să fim în permanență conectați la realitățile noastre”, a declarat ministrul Agriculturii.

Cu toate acestea, ministrul a adus în discuție și responsabilitatea fermierilor pentru problemele financiare cu care se confruntă, menționând că există o varietate de factori care contribuie la aceste dificultăți. El a subliniat necesitatea unor decizii strategice și a unui dialog continuu pentru a depăși aceste provocări.

„De-a lungul anilor, am observat aceleași persoane din sudul Moldovei care protestează din cauza problemelor economice, a lipsei de recoltă și a altor factori care îi împiedică să obțină profit. Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor și să luăm decizii strategice pentru a evita ciclicitatea problemelor”, a adăugat ministrul Bolea.

În plus, el a subliniat complexitatea și importanța calculelor precise în agricultură, recunoscând natura complexă a acestei industrii și necesitatea unor abordări atente.

Fermierii protestează de câteva zile și au blocat accesul la Vama Leușeni.

Asociația Forța Fermierilor cere demararea imediată a unui dialog eficient din partea Guvernului și Parlamentului cu fermierii, care protestează, și identificarea urgentă cu suportul partenerilor externi ajutorului financiar de cel puțin 400 milioane de lei pentru alocarea promptă a compensațiilor agricultorilor micro, mici și mijlocii, cel mai mult afectați de crizele din ultimii doi ani, ca plăți directe per hectar de porumb și floare soarelui, cultivate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolea fermieri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.