Fermierii ajunși la disperare. Bolea spune de ce s-a ajuns în această situație

Într-o mișcare menită să promoveze dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova și să adreseze preocupărilor fermierilor, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a dezvăluit planurile de a înființa un Consiliu format din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă desfășurate recent.

Consiliul, care urmează să se întrunească pentru prima dată vineri, va funcționa ca un forum consultativ pentru a identifica și propune soluții eficiente pentru problemele întâmpinate de fermieri din întreaga țară, inclusiv cei care protestează. Ministrul Bolea a subliniat importanța unei abordări colaborative și a dialogului deschis între minister și comunitatea agricolă.

„Ca să putem veni cu soluții eficiente, am decis să înființăm un Consiliu din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii din Republica Moldova. Pentru a dezvolta agricultura, trebuie să fim în permanență conectați la realitățile noastre”, a declarat ministrul Agriculturii.

Cu toate acestea, ministrul a adus în discuție și responsabilitatea fermierilor pentru problemele financiare cu care se confruntă, menționând că există o varietate de factori care contribuie la aceste dificultăți. El a subliniat necesitatea unor decizii strategice și a unui dialog continuu pentru a depăși aceste provocări.

„De-a lungul anilor, am observat aceleași persoane din sudul Moldovei care protestează din cauza problemelor economice, a lipsei de recoltă și a altor factori care îi împiedică să obțină profit. Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor și să luăm decizii strategice pentru a evita ciclicitatea problemelor”, a adăugat ministrul Bolea.

În plus, el a subliniat complexitatea și importanța calculelor precise în agricultură, recunoscând natura complexă a acestei industrii și necesitatea unor abordări atente.

Fermierii protestează de câteva zile și au blocat accesul la Vama Leușeni.

Asociația Forța Fermierilor cere demararea imediată a unui dialog eficient din partea Guvernului și Parlamentului cu fermierii, care protestează, și identificarea urgentă cu suportul partenerilor externi ajutorului financiar de cel puțin 400 milioane de lei pentru alocarea promptă a compensațiilor agricultorilor micro, mici și mijlocii, cel mai mult afectați de crizele din ultimii doi ani, ca plăți directe per hectar de porumb și floare soarelui, cultivate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolea fermieri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.