Fermierii ajunși la disperare. Bolea spune de ce s-a ajuns în această situație

Într-o mișcare menită să promoveze dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova și să adreseze preocupărilor fermierilor, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a dezvăluit planurile de a înființa un Consiliu format din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă desfășurate recent.

Consiliul, care urmează să se întrunească pentru prima dată vineri, va funcționa ca un forum consultativ pentru a identifica și propune soluții eficiente pentru problemele întâmpinate de fermieri din întreaga țară, inclusiv cei care protestează. Ministrul Bolea a subliniat importanța unei abordări colaborative și a dialogului deschis între minister și comunitatea agricolă.

„Ca să putem veni cu soluții eficiente, am decis să înființăm un Consiliu din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii din Republica Moldova. Pentru a dezvolta agricultura, trebuie să fim în permanență conectați la realitățile noastre”, a declarat ministrul Agriculturii.

Cu toate acestea, ministrul a adus în discuție și responsabilitatea fermierilor pentru problemele financiare cu care se confruntă, menționând că există o varietate de factori care contribuie la aceste dificultăți. El a subliniat necesitatea unor decizii strategice și a unui dialog continuu pentru a depăși aceste provocări.

„De-a lungul anilor, am observat aceleași persoane din sudul Moldovei care protestează din cauza problemelor economice, a lipsei de recoltă și a altor factori care îi împiedică să obțină profit. Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor și să luăm decizii strategice pentru a evita ciclicitatea problemelor”, a adăugat ministrul Bolea.

În plus, el a subliniat complexitatea și importanța calculelor precise în agricultură, recunoscând natura complexă a acestei industrii și necesitatea unor abordări atente.

Fermierii protestează de câteva zile și au blocat accesul la Vama Leușeni.

Asociația Forța Fermierilor cere demararea imediată a unui dialog eficient din partea Guvernului și Parlamentului cu fermierii, care protestează, și identificarea urgentă cu suportul partenerilor externi ajutorului financiar de cel puțin 400 milioane de lei pentru alocarea promptă a compensațiilor agricultorilor micro, mici și mijlocii, cel mai mult afectați de crizele din ultimii doi ani, ca plăți directe per hectar de porumb și floare soarelui, cultivate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolea fermieri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.