Fermierii ajunși la disperare. Bolea spune de ce s-a ajuns în această situație

Într-o mișcare menită să promoveze dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova și să adreseze preocupărilor fermierilor, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a dezvăluit planurile de a înființa un Consiliu format din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă desfășurate recent.

Consiliul, care urmează să se întrunească pentru prima dată vineri, va funcționa ca un forum consultativ pentru a identifica și propune soluții eficiente pentru problemele întâmpinate de fermieri din întreaga țară, inclusiv cei care protestează. Ministrul Bolea a subliniat importanța unei abordări colaborative și a dialogului deschis între minister și comunitatea agricolă.

„Ca să putem veni cu soluții eficiente, am decis să înființăm un Consiliu din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii din Republica Moldova. Pentru a dezvolta agricultura, trebuie să fim în permanență conectați la realitățile noastre”, a declarat ministrul Agriculturii.

Cu toate acestea, ministrul a adus în discuție și responsabilitatea fermierilor pentru problemele financiare cu care se confruntă, menționând că există o varietate de factori care contribuie la aceste dificultăți. El a subliniat necesitatea unor decizii strategice și a unui dialog continuu pentru a depăși aceste provocări.

„De-a lungul anilor, am observat aceleași persoane din sudul Moldovei care protestează din cauza problemelor economice, a lipsei de recoltă și a altor factori care îi împiedică să obțină profit. Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor și să luăm decizii strategice pentru a evita ciclicitatea problemelor”, a adăugat ministrul Bolea.

În plus, el a subliniat complexitatea și importanța calculelor precise în agricultură, recunoscând natura complexă a acestei industrii și necesitatea unor abordări atente.

Fermierii protestează de câteva zile și au blocat accesul la Vama Leușeni.

Asociația Forța Fermierilor cere demararea imediată a unui dialog eficient din partea Guvernului și Parlamentului cu fermierii, care protestează, și identificarea urgentă cu suportul partenerilor externi ajutorului financiar de cel puțin 400 milioane de lei pentru alocarea promptă a compensațiilor agricultorilor micro, mici și mijlocii, cel mai mult afectați de crizele din ultimii doi ani, ca plăți directe per hectar de porumb și floare soarelui, cultivate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolea fermieri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.