Fermierii ajunși la disperare. Bolea spune de ce s-a ajuns în această situație

Într-o mișcare menită să promoveze dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova și să adreseze preocupărilor fermierilor, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a dezvăluit planurile de a înființa un Consiliu format din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă desfășurate recent.

Consiliul, care urmează să se întrunească pentru prima dată vineri, va funcționa ca un forum consultativ pentru a identifica și propune soluții eficiente pentru problemele întâmpinate de fermieri din întreaga țară, inclusiv cei care protestează. Ministrul Bolea a subliniat importanța unei abordări colaborative și a dialogului deschis între minister și comunitatea agricolă.

„Ca să putem veni cu soluții eficiente, am decis să înființăm un Consiliu din fermieri, agricultori și practicieni din diverse domenii ale agriculturii din Republica Moldova. Pentru a dezvolta agricultura, trebuie să fim în permanență conectați la realitățile noastre”, a declarat ministrul Agriculturii.

Cu toate acestea, ministrul a adus în discuție și responsabilitatea fermierilor pentru problemele financiare cu care se confruntă, menționând că există o varietate de factori care contribuie la aceste dificultăți. El a subliniat necesitatea unor decizii strategice și a unui dialog continuu pentru a depăși aceste provocări.

„De-a lungul anilor, am observat aceleași persoane din sudul Moldovei care protestează din cauza problemelor economice, a lipsei de recoltă și a altor factori care îi împiedică să obțină profit. Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor și să luăm decizii strategice pentru a evita ciclicitatea problemelor”, a adăugat ministrul Bolea.

În plus, el a subliniat complexitatea și importanța calculelor precise în agricultură, recunoscând natura complexă a acestei industrii și necesitatea unor abordări atente.

Fermierii protestează de câteva zile și au blocat accesul la Vama Leușeni.

Asociația Forța Fermierilor cere demararea imediată a unui dialog eficient din partea Guvernului și Parlamentului cu fermierii, care protestează, și identificarea urgentă cu suportul partenerilor externi ajutorului financiar de cel puțin 400 milioane de lei pentru alocarea promptă a compensațiilor agricultorilor micro, mici și mijlocii, cel mai mult afectați de crizele din ultimii doi ani, ca plăți directe per hectar de porumb și floare soarelui, cultivate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolea fermieri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.