Fermierii ucraineni se află în pragul colapsului

22 Iul. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Infrastructura deteriorată de război, costurile în creştere dramatică şi blocada Rusiei erodează puternic veniturile din agricultură în Ucraina, scrie Financial Times.

Perioada recoltării a început în Ucraina în pofida unei crize din ce în ce mai profunde într-unul dintre cei mai mari producători de cereale ai lumii. Invazia Rusiei şi blocada impusă de aceasta la Marea Neagră a devastat sectorul agricol al ţării, în condiţiile în care infrastructura dete­riorată de război, costurile în creştere puternică legate de carburanţi şi îngrăşăminte şi pierderea rutelor de export lasă fermierii fără venituri.
„Dacă nu-şi pot vinde recoltele, fermierii vor rămâne fără bani“, arată Kornelis Huizinga, un fermier olandez care s-a mutat în Ucraina cu peste 20 de ani în urmă şi cultivă 15.000 de hectare. „Nu vor mai avea bani să cumpere carburanţi sau să plătească salarii“.

Ucraina a exportat 54 milioane de tone de cereale dintr-o recoltă record de 106 milioane în anul 2021-2022 ce a început în iulie anul trecut, însă recolta pe 2022-2023 ar putea fi cu 40% mai scăzută. Asociaţia Ucraineană a Cerealelor avertizează că exporturile ar putea scădea la doar 18 milioane de tone în lipsa unei redeschideri rapide a rutei de la Marea Neagră, afectând o serie de ţări din nordul Africii, până în sudul Asiei, care depind de produsele Ucrainei.

Liniile de credit vor seca şi multe ferme se vor prăbuşi dacă blocada nu este ridicată în scurt timp. Pierderile financiare de pe urma blocadei se ridică deja la 170 milioane de dolari pe zi, împingând mulţi transportatori şi traderi de cereale în pragul fali­mentului.
Mulţi fermieri au probleme financiare şi mai mari în condiţiile în care cererea internă şi preţurile re­duse sunt dublate de costuri în creştere la carburanţi şi îngrăşăminte.

Pierderile fizice suferite de sector au depăşit deja 4.000 miliarde dolari, potrivit Center for Food and Land Use Research din cadrul Kyiv School of Economics.

Unii fermieri continuă să re­colteze, însă din cauza blocadei de la porturile de la Marea Neagră, aceştia ar putea rămâne în scurt timp fără spaţiu de depozitare pentru cereale şi seminţe oleaginoase.

Cu unii fermieri forţaţi să-şi lase cerealele afară, aproximativ 15% din culturile recoltate în acest an ar putea fi compromise.

Chiar dacă blocada ar fi ridicată în viitorul apropiat, oficialii din Kiev şi asigurătorii va trebui să aibă sigu­ranţa că navele vor putea trece în siguranţă. Iar livrarea stocurilor în creştere de cereale aflate în depozite va dura până în mare parte a anului viitor, potrivit analiştilor.

Huizinga spune că recolta de anul viitor a Ucrainei ar putea fi redusă semnificativ în condiţiile în care fermierii analizează dacă-şi pot permite să cultive pământul. „Cei care dispun de rezerve cash pot rezista până la recolta viitoare, însă unii fermieri spun că nici măcar nu vor planta în această toamnă“.

16 Apr. 2026, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 16:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!