Italia, plan de salvare. Ce se scoate la vânzare pentru a ține sub control datoria publică

Italia este în criză: Povara datoriei ar putea crește

Raportul datoriei Italiei/PIB ar urma să scadă la 139,6% în 2026, de la 140,2% în acest an. Noile ţinte iau în considerare veniturile din vânzarea activelor. Care va fi aşteptată în următorii trei ani, a spus DEF. Şi mai spune că fără planurile de vânzare, povara datoriei probabil ar creste.

Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus în document că vânzările de pachete de acţiuni vor implica companii care fac obiectul angajamentelor de privatizare deja convenite cu Comisia Europeană.

„Aceasta este o referire la banca Monte dei Paschi di Siena (MPS). Care a fost salvată în 2017 la un cost de 5,4 miliarde de euro pentru contribuabili. Se aşteaptă ca Trezoreria să angajeze consilieri pentru procesul de reprivatizare al băncii. Au spus bancherii, deşi Giorgetti a minimizat perspectiva unei acţiuni rapide. Spunând că guvernul nu are nevoie urgentă de numerar”, scrie Reuters.

Italia mai vinde şi acţiuni de la companii

De asemenea, Italia va vinde acţiuni la companii la care participaţia Trezoreriei „o depăşeşte pe cea necesară pentru a menţine o coerenţă şi unitatea corespunzătoare a direcţiei strategice”, a adăugat Giorgetti, fără a oferi alte detalii.

Cu toate acestea, guvernele Italiei au un istoric de ţinte de privatizare nerespectate. Acestea datând dinainte de pandemia de COVID-19. Moment care a declanşat o lungă perioadă de politică fiscală expansionistă, care nu s-a încheiat încă.

În 2018, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte s-a angajat să strângă aproximativ 18 miliarde de euro din vânzările de active, până la sfârşitul anului următor, pentru a ajuta la scăderea datoriilor şi a linişti investitorii, dar planul nu a dat rezultate, scrie Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.