Fiecare al șaselea petrolier din lume, prins în jocul Rusiei de evitare a sancțiunilor

Rusia continuă să-și extindă „flota din umbră” creată pentru a ocoli sancțiunile occidentale, potrivit unei analize S&P Global Market Intelligence citate de The New York Times. La începutul anului 2025, această flotă număra circa 940 de petroliere, cu 45% mai multe decât în 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 17% din totalul flotei mondiale.

Majoritatea acestor nave sunt vechi, cu o medie de 20 de ani, față de media globală de 13 ani. Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia au impus sancțiuni împotriva a peste 500 de vase rusești, interzicându-le accesul în porturi și îngreunând astfel activitatea lor.

Pentru a evita restricțiile, numeroase petroliere rusești operează fără asigurare, își schimbă frecvent pavilionul, transmit date false privind poziționarea și recurg la transferuri de țiței în largul mării. Aceste practici fac dificilă urmărirea originii petrolului și aplicarea sancțiunilor, dar cresc și riscul unor deversări majore de țiței și al unor catastrofe ecologice.

„Mulți cred că impunerea de sancțiuni e partea ușoară. În realitate, am creat o problemă și mai mare: sancțiunile nu scot aceste nave din afaceri, ci din afaceri legale”, a explicat expertul în securitate maritimă Ian Ralby.

Deși Rusia continuă să plătească prețul ridicat al extinderii flotei sale ilegale, ea dezvoltă în paralel o economie paralelă bazată pe comerțul din umbră, în special cu China și India. Diplomați europeni citați de NYT admit că alternativele sunt limitate: „a nu face nimic este inacceptabil în situația actuală”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #fantoma #flota #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că în această iarnă persistă riscul repetării crizei energetice din luna ianuarie, când regiunea transnistreană a rămas fără gaze naturale. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat agenției RIA Novosti.

„Există un anumit mecanism de livrare a gazelor naturale și un sistem de decontări. La sfârșitul lunii noiembrie, situația legată de efectuarea plăților pe teritoriul Uniunii Europene s-a deteriorat. Totul este interconectat. În mod firesc, s-au accentuat riscurile reducerii ritmului plăților până la un nivel critic, ceea ce a dus la diminuarea volumelor de gaze livrate și la riscul de neasigurare”, a declarat Krasnoselski.

Potrivit acestuia, toate părțile implicate întreprind măsuri pentru restabilirea regimului normal de livrare a gazelor, însă „ținând cont de situația geopolitică existentă, riscul repetării fazei acute a crizei energetice, din păcate, se menține”.

Amintim că, pe 18 decembrie, în regiunea din stânga Nistrului a fost instituit din nou starea de urgență în economie, pentru o perioadă de 30 de zile.

Anterior, pe 17 decembrie, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Kiveri, a declarat că problemele apărute în livrarea gazelor către regiune nu au cauze politice, ci sunt de natură tehnică, fiind legate de schimbarea agentului de plată și a schemei de achitare a gazelor. Oficialul a confirmat, totodată, că asistența financiară de 60 de milioane de euro rămâne disponibilă.

Potrivit informațiilor făcute publice anterior, gazul pentru regiunea transnistreană este livrat până la frontiera Republicii Moldova de compania ungară MET Group, fiind preluat ulterior de Moldovagaz și direcționat către Transnistria. Achitarea gazelor, conform autorităților de la Chișinău, a fost efectuată prin intermediul companiei NX General Trading L.L.C. din Dubai, iar pe parcursul anului 2025 agentul de plată a fost schimbat de mai multe ori.