Fiecare moldovean e dator cu aproape 13 mii de lei

Fiecare cetățean al Republicii Moldova este dator cu aproape 13 mii de lei, dacă ne raportăm la calculul datoriei interne pe cap de locuitor.

Datoria internă în lei pe cap de locuitor se cifra, la finele lunii august, la 12 807 lei, în condițiile în care Republica Moldova are o populație de 2,6 milioane de locuitori, iar datoria internă a țării se cifra la 33,3 miliarde de lei.

Datoria internă a fiecărui moldovean s-a redus cu 3% față de luna precedentă când a constituit 34,3 miliarde de lei.

Economiștii explică reducerea datoriei de stat interne prin cererea mică de bonuri trezoreriale din partea băncilor ca urmare dobânzilor mici. Or, în următoare le luni cererea ar putea depăși oferta ca urmare a dobânzilor mai mari după ce BNM a majorat rata de bază.

Totodată, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria de stat internă s-a majorat de la începutul anului cu 4,1 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4 miliarde de lei.

În opt luni ale anului 2021 rata medie ponderată a dobânzii la hârtiile de valoare de stat (VMS) comercializate prin licitaţii a constituit 5,03% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 3,36%, 182 zile – 4,97%, 364 zile – 5,54%, 2 ani – 5,48%, 3 ani – 5,85%, 5 ani -6,10%, 7 ani -6,50%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2020 este mai mică cu 0,23 p.p.

#datorie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.