Fiecare moldovean e dator cu aproape 13 mii de lei

Fiecare cetățean al Republicii Moldova este dator cu aproape 13 mii de lei, dacă ne raportăm la calculul datoriei interne pe cap de locuitor.

Datoria internă în lei pe cap de locuitor se cifra, la finele lunii august, la 12 807 lei, în condițiile în care Republica Moldova are o populație de 2,6 milioane de locuitori, iar datoria internă a țării se cifra la 33,3 miliarde de lei.

Datoria internă a fiecărui moldovean s-a redus cu 3% față de luna precedentă când a constituit 34,3 miliarde de lei.

Economiștii explică reducerea datoriei de stat interne prin cererea mică de bonuri trezoreriale din partea băncilor ca urmare dobânzilor mici. Or, în următoare le luni cererea ar putea depăși oferta ca urmare a dobânzilor mai mari după ce BNM a majorat rata de bază.

Totodată, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria de stat internă s-a majorat de la începutul anului cu 4,1 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4 miliarde de lei.

În opt luni ale anului 2021 rata medie ponderată a dobânzii la hârtiile de valoare de stat (VMS) comercializate prin licitaţii a constituit 5,03% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 3,36%, 182 zile – 4,97%, 364 zile – 5,54%, 2 ani – 5,48%, 3 ani – 5,85%, 5 ani -6,10%, 7 ani -6,50%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2020 este mai mică cu 0,23 p.p.

#datorie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.