Fiecare moldovean e dator cu aproape 13 mii de lei

13 Sept. 2021, 15:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Sept. 2021, 15:27 // Bani și Afaceri //  bani.md

Fiecare cetățean al Republicii Moldova este dator cu aproape 13 mii de lei, dacă ne raportăm la calculul datoriei interne pe cap de locuitor.

Datoria internă în lei pe cap de locuitor se cifra, la finele lunii august, la 12 807 lei, în condițiile în care Republica Moldova are o populație de 2,6 milioane de locuitori, iar datoria internă a țării se cifra la 33,3 miliarde de lei.

Datoria internă a fiecărui moldovean s-a redus cu 3% față de luna precedentă când a constituit 34,3 miliarde de lei.

Economiștii explică reducerea datoriei de stat interne prin cererea mică de bonuri trezoreriale din partea băncilor ca urmare dobânzilor mici. Or, în următoare le luni cererea ar putea depăși oferta ca urmare a dobânzilor mai mari după ce BNM a majorat rata de bază.

Totodată, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria de stat internă s-a majorat de la începutul anului cu 4,1 miliarde de lei.  Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4 miliarde de lei.

În opt luni ale anului 2021 rata medie ponderată a dobânzii la hârtiile de valoare de stat (VMS) comercializate prin licitaţii a constituit 5,03% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 3,36%, 182 zile – 4,97%, 364 zile – 5,54%, 2 ani – 5,48%, 3 ani – 5,85%, 5 ani -6,10%, 7 ani -6,50%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2020 este mai mică cu 0,23 p.p.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!