Fiica fondatorului ZARA, Marta Ortega, devine președintele grupului de retail Inditex. Ce funcții a avut anterior

Proprietarul Zara, Inditex, a declarat că fiica fondatorului lanțului de modă spaniol urmează să devină președinta grupului.

Marta Ortega îl va înlocui pe Pablo Isla, care este președintele Inditex din 2011.

Grupul de fast fashion Inditex deține opt mărci, printre care Zara, Berskha, Pull&Bear și Massimo Dutti.

Zara a fost fondată de Amancio Ortega împreună cu fosta sa soție Rosalia în 1975 în Galicia, Spania.

Marta Ortega, în vârstă de 37 de ani, va deveni președinte în aprilie, o schimbare generațională mult așteptată care a surprins investitorii pentru că a fost însoțită de înlocuirea imediată a CEO-ului Carlos Crespo cu Oscar Garcia Maceiras. Acțiunile au scăzut cu până la 5,3%.

Schimbarea marchează părăsirea președintelui Pablo Isla, în vârstă de 57 de ani, care a condus faza de expansiune a Inditex timp de mai bine de un deceniu, mărind de șase ori valoarea de piață a companiei la 100 de miliarde de dolari. Au existat speculații tot mai mari de mai bine de un an că Isla ar fi dornic să meargă mai departe. În același timp, Marta Ortega câștigase încet-încet mai multă expunere publică și o implicare sporită în afacerea, fondată de tatăl ei Amancio, care are 85 de ani și deține un pachet de 59%.

Inditex a devenit unul dintre primii retaileri mari de îmbrăcăminte europeni care au atins niveluri de vânzări și profit înainte de pandemie, deoarece proprietarul Zara a beneficiat de un impuls către online. Câștigurile s-au dublat cu peste șase luni până în iulie, a raportat anterior compania.

Ortega va deveni președinte începând cu 1 aprilie, când Isla își va termina cariera de 17 ani la retailer.

Deși a ocupat diverse funcții la Inditex în ultimii 15 ani, Ortega nu a avut niciodată un loc de muncă de top management. Ea a fost cel mai implicată în consolidarea mărcii Zara, introducând mai multe colecții premium.

Conform informațiilor, Marta Ortega este mai puțin modestă decât tatăl ei, aceasta își face apariția la marile evenimente de modă din întreaga lume.

Abordarea Inditex contrastează cu rivalul suedez Hennes & Mauritz AB, care s-a îndepărtat de familia fondatoare anul trecut, când a numit-o pe Helena Helmersson în funcția de CEO.

CEO-ul Crespo se întoarce la fostul său loc de muncă de director de operațiuni. Înlocuitorul său, Garcia Maceiras, s-a alăturat Inditex în urmă cu opt luni în calitate de secretar general și secretar al consiliului de administrație. Avocatul a lucrat anterior la Banco Popular și Banco Santander SA.

De asemenea, compania creează un nou comitet de management, format din șefii diferitelor mărci împreună cu alți directori.

#marci #retailer #zara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.