Fiica fondatorului ZARA, Marta Ortega, devine președintele grupului de retail Inditex. Ce funcții a avut anterior

Proprietarul Zara, Inditex, a declarat că fiica fondatorului lanțului de modă spaniol urmează să devină președinta grupului.

Marta Ortega îl va înlocui pe Pablo Isla, care este președintele Inditex din 2011.

Grupul de fast fashion Inditex deține opt mărci, printre care Zara, Berskha, Pull&Bear și Massimo Dutti.

Zara a fost fondată de Amancio Ortega împreună cu fosta sa soție Rosalia în 1975 în Galicia, Spania.

Marta Ortega, în vârstă de 37 de ani, va deveni președinte în aprilie, o schimbare generațională mult așteptată care a surprins investitorii pentru că a fost însoțită de înlocuirea imediată a CEO-ului Carlos Crespo cu Oscar Garcia Maceiras. Acțiunile au scăzut cu până la 5,3%.

Schimbarea marchează părăsirea președintelui Pablo Isla, în vârstă de 57 de ani, care a condus faza de expansiune a Inditex timp de mai bine de un deceniu, mărind de șase ori valoarea de piață a companiei la 100 de miliarde de dolari. Au existat speculații tot mai mari de mai bine de un an că Isla ar fi dornic să meargă mai departe. În același timp, Marta Ortega câștigase încet-încet mai multă expunere publică și o implicare sporită în afacerea, fondată de tatăl ei Amancio, care are 85 de ani și deține un pachet de 59%.

Inditex a devenit unul dintre primii retaileri mari de îmbrăcăminte europeni care au atins niveluri de vânzări și profit înainte de pandemie, deoarece proprietarul Zara a beneficiat de un impuls către online. Câștigurile s-au dublat cu peste șase luni până în iulie, a raportat anterior compania.

Ortega va deveni președinte începând cu 1 aprilie, când Isla își va termina cariera de 17 ani la retailer.

Deși a ocupat diverse funcții la Inditex în ultimii 15 ani, Ortega nu a avut niciodată un loc de muncă de top management. Ea a fost cel mai implicată în consolidarea mărcii Zara, introducând mai multe colecții premium.

Conform informațiilor, Marta Ortega este mai puțin modestă decât tatăl ei, aceasta își face apariția la marile evenimente de modă din întreaga lume.

Abordarea Inditex contrastează cu rivalul suedez Hennes & Mauritz AB, care s-a îndepărtat de familia fondatoare anul trecut, când a numit-o pe Helena Helmersson în funcția de CEO.

CEO-ul Crespo se întoarce la fostul său loc de muncă de director de operațiuni. Înlocuitorul său, Garcia Maceiras, s-a alăturat Inditex în urmă cu opt luni în calitate de secretar general și secretar al consiliului de administrație. Avocatul a lucrat anterior la Banco Popular și Banco Santander SA.

De asemenea, compania creează un nou comitet de management, format din șefii diferitelor mărci împreună cu alți directori.

#marci #retailer #zara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.