Fiica ta îți va fi recunoascătoare dacă o vei învăța aceste 5 reguli financiare simple. Orice mamă trebuie să le știe

Părinții reprezintă primii profesori ai copiilor. Atunci când oferi copiilor sfaturi despre școală, viață și carieră, trebuie să le oferi și reguli financiare. Iată câteva reguli simple despre bani pe care orice mamă trebuie să i le spună fiicei sale.

1. Învaț-o valoarea banilor

Odată ce fetele vor cunoaște valoarea banilor, ele sunt pregătite pentru obiceiuri financiare sănătoase mai târziu în viață. Este bine ca fiica ta să învețe să-ți gestioneze proprii bani și cum să-i obțină. Acum există mai multe aplicații care îi ajută pe copii să învețe despre gestionarea banilor.

2. Învaț-o să fie independentă financiar

Realitatea este că 56% dintre femeile căsătorite se bazează pe soții și partenerii lor pentru a lua decizii financiare majore, ceea ce le poate răni financiar pe termen lung. Independența financiară nu apare la vârsta adultă, independța financiară este un comportament învățat.

Cum învățăm fetele adolescente și pre-adolescente să-și prețuiască independența financiară?

Dacă sunteți o mamă sau o rudă a unei fete tinere, asigurați-vă că ea vă vede să luați un rol activ în finanțele familiei alături de bărbații din gospodăria dvs;
Vorbește deschis despre bani, astfel încât ea să facă același lucru cu prietenii și partenerul ei în viitor;
Dacă o înveți să înțeleagă finanțele personale și să ia propriile decizii, ea își va păstra independența și încrederea la maturitate.

3. Încurajeaz-o să studieze științele exacte și economia

Fetele depășesc performanța băieților la școală, dar nu au fost încurajate din punct de vedere istoric să urmeze o carieră în matematică și știință ca adulți. Există multe motive pentru acest lucru, inclusiv discriminarea de gen în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM), lipsa mentorilor de sex feminin și a modelelor de rol în aceste domenii și o cultură misogină care descrie matematica și știința ca expertize inerent masculine.

Mulți experți în educație consideră că cheia recrutării și reținerii femeilor și a altor grupuri subreprezentate în STEM este de a le oferi aplicații practice, reale, pentru abilități de matematică și știință, în timp ce sunt încă fete. Ce este mai practic decât banii? Știu din experiența mea personală că atragerea de fete adolescente și pre-adolescente cu adevărat entuziasmate de economisire, bugetare și investiții poate crește, de asemenea, implicarea lor în cursurile de matematică și economie.

4. Stârnește-i interesul pentru o carieră în servicii financiare

Serviciile financiare sunt de mult timp un domeniu dominat de bărbați, dar nu trebuie să rămână așa! Fiica ta pre-adolescentă ar putea deveni o persoană de știință de date fintech, un comerciant, un bancher de investiții, un analist financiar, sau un economist. Este esențial să plantați semințele de interes acum, astfel încât ea să ea să aleagă o carieră în economie mai târziu.

O metodă prin care puteți trezi interesul fetelor pentru investiții ar fi să alegeți o companie care îi place fiicei dvs și să-i explicați că ar putea deține acea companie cumpărând o parte din acțiuni. Ea va rămâne fascinată de modul în care prețurile acțiunilor se schimbă constant pe parcursul zilei.

5. Învaț-o să economisească de la o vârstă fragedă

Încă de la o vârstă fragedă fetele trebuie învățate să economisească. Când vor ajunge la vârsta adultă, chiar dacă se vor confrunta cu ideea că bărbații au salarii mai mari decât femeile, ea va ști cum să economisească și nu va intra în datorii.

#mama #fete #parinti #Educație Financiară

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.