Firmele monitorizate de Fisc au declarat afaceri cu peste 2 miliarde de lei mai mari într-un an

Contribuabilii incluși în Programul de conformare al Serviciului Fiscal de Stat au raportat o cifră de afaceri de 18,79 miliarde de lei, potrivit situației din 30 iunie 2026, cu 13,2% mai mare față de perioada similară a anului trecut, când aceasta era de 16,6 miliarde de lei.

Potrivit datelor SFS, măsurile de conformare voluntară aplicate în perioada iulie 2025 – iunie 2026 au contribuit și la majorarea obligațiilor fiscale. Astfel, obligațiile fiscale calculate la Bugetul Public Național au ajuns la 1,297 miliarde de lei, în creștere cu 17,3%, iar obligațiile fiscale achitate au atins 1,314 miliarde de lei, înregistrând un avans de 17,6%.

Totodată, salariul mediu lunar al angajaților din cadrul contribuabililor monitorizați a crescut la 6 786 de lei, cu 34,4% mai mult decât în perioada de referință anterioară.

În același timp, restanțele la Bugetul Public Național s-au redus până la 7,65 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 45,7% față de nivelul de 14,08 milioane de lei înregistrat anterior.

Serviciul Fiscal de Stat precizează că Programul de conformare este destinat contribuabililor din sectoare cu risc sporit de neconformare fiscală și are drept scop creșterea conformării voluntare prin monitorizare și consiliere. De asemenea, instituția menționează că rata de depunere în termen a dărilor de seamă fiscale a fost de 100%.

Programul a vizat contribuabili din domeniile economice identificate cu risc sporit de neconformare fiscală, respectiv comerțul cu ridicata și cu amănuntul al mărfurilor, produselor și materialelor, industria prelucrătoare, industria alimentară, activitățile de servicii suport, precum și sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifra de afacere #conformare voluntara #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina