Fisură în ″podul energetic″ al Moldovei: Persistă datoria de zeci de milioane de dolari, privatizată de România

11 Apr. 2024, 10:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
11 Apr. 2024, 10:20 // Actual //  Lupu Eduard

Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari, rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000, relevă documente analizate de Profit.ro.

Marea problemă este că respectiva creanță se află de ani buni în posesia unor creditori privați, după ce le-a fost vândută pe bucăți de către o companie a statului român, ajunsă ulterior în faliment. Astfel că simpla voința politică a actualului Guvern de la București, în condițiile geopolitice de acum, de a renunța la urmărirea datoriei, așa cum prevede un act normativ din anul 2000, nu este suficientă pentru stingerea debitului, fiind nevoie și de compensarea financiară a posesorilor din momentul de față ai creanței, cel puțin pentru banii plătiți pe ea, plus dobânzi.

În rezumat, istoria datoriei, prezentată anterior în detaliu de Profit.ro, cu un an în urmă, începe în noiembrie 1998, când separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile curent electric în Basarabia.

În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutor de urgență din partea României, iar în ianuarie 1999 a fost încheiat un contract de export de energie între CONEL din România și Moldtranselectro din Republica Moldova, fostele companii energetice de stat integrate din cele două țări, de dinaintea de divizarea lor pe tipuri de operațiuni (producție pe categorii de combustibil, transport, distribuție, furnizare etc). Contractul a fost prelungit succesiv prin acte adiționale până la 31 decembrie 2000.

După expirarea contractului, în anul 2000, datoriile neplătite ale Moldtranselectro față de CONEL erau indicate la circa 32 milioane dolari. Între timp, tot în anul 2000, CONEL a fost împărțită în 4 companii (Hidroelectrica, Termoelectrica, Electrica și Transelectrica), iar creanța asupra Moldtranselectro a ajuns în posesia Termoelectrica.

În același an, Guvernul Isărescu a emis o ordonanță de urgență, aflată în vigoare, ce stipulează că creanța de 32 milioane dolari a Termoelectrica asupra Moldtranselectro va fi preluată de către statul român, prin Ministerul Industriei și Resurselor (actualmente al Energiei), și ulterior stinsă în condiții stabilite prin acord încheiat între România și Republica Moldova.

În iunie 2023, Chișinăul a transmis public că, în cadrul unei reuniuni bilaterale a grupului de lucru în domeniu, conducerile ministerelor Energiei din Republica Moldova și România au convenit să soluționeze chestiunea datoriei istorice. „Am convenit să închidem capitolul datoriilor pentru un contract de livrare a energiei electrice din România în Republica Moldova din anii 1999-2000, datorii care au fost stinse, dar anumite procese tehnice de radiere din registrele contabile nu au fost finalizate”, a declarat atunci ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Moldtranselectro a pierdut procesul din România în decembrie 2023, iar cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor de la București, pentru stingerea datoriei istorice în condițiile ordonanței din 2000, i-a fost respinsă ca neavând de fapt legătură juridică cu solicitarea principală, cea de anulare a hotărârii arbitrale din 2004.

În instanță, Moldtranselectro a mai încercat să invoce faptul că nu a aflat de existența OUG-ului românesc ″salvator″ din anul 2000 decât în toamna lui 2022, dintr-o scrisoare primită atunci de la Ministerul român al Energiei, pe care a depus-o la dosar și în care se vorbește despre ″confirmarea îndeplinirii în fapt a OUG nr. 79/16.06.2000″. Argumentul putea evita termenul de prescriere a solicitării de anulare a hotărârii arbitrale din 2004. Instanța nu i-a acceptat însă argumentul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Iul. 2024, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
14 Iul. 2024, 17:53 // Actual //  Lupu Eduard

Turcia intenţionează să se bazeze pe poziţia sa geografică şi pe acordul de uniune vamală cu Uniunea Europeană (UE) pentru a atrage investitorii chinezi care vor să aibă acces fără taxe vamale la pieţele europene, aşa cum tocmai a făcut-o recent cu producătorul auto BYD, informează cotidianul Hurriyet Daily News.

Luni, gigantul chinez a semnat un acord cu Ministerul Industriei şi Tehnologiei din Turcia, pentru a face investiţii în această ţară, o decizie care va extinde prezenţa companiei chineze în Europa.

Producătorul auto chinez ar urma să construiască o fabrică în Turcia, cu o capacitate de producţie de 150.000 de vehicule electrice şi hibride pe an, un Centru de mobilitate, de cercetare şi dezvoltare (R&D), valoarea totală a investiţiei fiind de un miliard de dolari. Producţia ar urma să demareze la finalul lui 2026, iar în Turcia vor fi create 5.000 de locuri de muncă directe.

Noua uzină va da BYD un acces mai uşor pe piaţa din UE, cu care Turcia are un acord de uniune vamală. Acest fapt este cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană a majorat tarifele vamale pentru importurile de automobile electrice chineze. Pe lângă tarifele vamale existente pentru vehiculele BYD, de 10%, UE a introdus săptămâna trecută tarifele vamale suplimentare de 17,4% pentru grupul chinez.

Turcia, aflată la răscrucea dintre Europe, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, este în negocieri şi cu alte firme din China, a anunţat săptămâna aceasta ministrul Industriei şi Tehnologiei, Mehmet Fatih Kacir.

„Vrem să transformăm Turcia într-un centru de producţie pentru viitoarea generaţie de vehicule”, a declarat Kacir pentru postul privat de televiziune Haberturk.

Ministrul a scos în evidenţă avantajele ţării, inclusiv calitatea de membru al uniunii vamale a UE şi acordurile comerciale cu 28 de ţări. „Producătorii chinezi vor acces rapid la pieţele internaţionale. Investiţiile în Turcia le ajută să-şi îndeplinească acest obiectiv”, a explicat oficialul de la Ankara.

Începând din anii ’70, Turcia a devenit unul dintre centrele de vârf ale industriei auto globale, marii producători auto, inclusiv Fiat şi Renault, deschizându-şi fabrici în această ţară, urmaţi de alţii ca Ford, Toyota şi Hyundai.

Uzina BYD din Turcia va permite producătorului chinez de vehicule electrice (EV) să eludeze tarifele vamale suplimentare introduse de UE şi să intre pe pieţele din Europa.

Conform noilor reglementări privind subvenţiile, BYD va fi scutit de noile tarife vamale suplimentare de 40% la importurile de autovehicule electrice impuse de Turcia, în încercarea de a încuraja investiţiile şi a proteja cota de piaţă a producătorilor interni. Companiile auto care investesc în ţară sunt exceptate de la aceste tarife.

Cel puţin alţi cinci producători auto din China iau în considerare deschiderea unor fabrici în Turcia, a anunţat agenţia de presă Anadolu.

De asemenea, compania turcă TOGG şi firma chineză Farasis au un parteneriat pentru a produce baterii EV în Turcia.

Ministrul Industriei anunţase că oficialii turci au avut, anul trecut, numeroase întâlniri cu şefi de firme importante din China.

În iunie, ministrul Afacerilor Externe, Hakan Fidan, a vizitat China, şi a încheiat un nou acord bilateral deal, şi a numit ţările „motoarele bogăţiei Asiei”.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a confirmat dorinţa sa de a se alătura Organizaţiei de cooperare de la Shanghai (din care fac parte China, Rusia şi Iranul), unde Turcia este doar un partener.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău