Fisuri în frontul politic german

Poziția dură a guvernului german față de Rusia de la începutul războiului din Ucraina este supusă la presiuni pe plan intern, pe măsură ce se intensifică îngrijorările legate de criza energetică și de posibilele penurii de gaz, potrivit The Guardian.

Până acum, toate partidele principale din întregul spectru politic au susținut sancțiunile stricte impuse Rusiei.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, unii lideri conservatori germani și-au exprimat scepticismul cu privire la strategia Occidentului, în condițiile în care sondajele de opinie indică faptul că aproximativ jumătate din populația germană consideră că sancțiunile afectează mai mult Germania decât Rusia.

În general însă, sondajele arată că mai mult de două treimi dintre germani susțin în continuare sancțiunile, relatează Reuters.

Aproximativ jumătate dintre gospodăriile germane se bazează pe gaz pentru încălzire, la fel ca și aproximativ o treime din consumul de energie industrială a țării.

În luna mai, Germania a înregistrat primul deficit comercial lunar din 1991 încoace, în parte din cauza inflației de aproximativ 8%.

Michael Kretschmer, liderul conservator al regiunii estice Saxonia, a declarat pentru ziarul Die Zeit într-un interviu publicat joi:

„Întregul nostru sistem economic este în pericol să se prăbușească. Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea deveni dezindustrializată.
Dacă ne dăm seama că nu putem renunța deocamdată la gazul rusesc, atunci este neplăcut, dar aceasta este realitatea și trebuie să acționăm în consecință”.

Îngrijorările legate de politica guvernamentală privind Ucraina sunt răspândite în special în fostul Est comunist, care are legături mai puternice cu Moscova și care ar putea fi mai afectat de criza economică iminentă, deoarece se află deja într-o situație mai proastă, relatează Reuters.

Kretschmer, al cărui stat are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, cere ca războiul din Ucraina să fie „înghețat” și ca Europa să facă presiuni pentru negocieri de pace.

Kretschmer spune că acest lucru ar stimula comerțul cu combustibili fosili și cereale și ar preveni colapsul economic al Germaniei și foametea din Africa, dar criticii se tem că acest lucru ar legitima câștigurile teritoriale ale Rusiei și ar permite Kremlului să se regrupeze înainte de a putea organiza noi ofensive militare.

#Sholz #cancelar #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.