Fisuri în frontul politic german

Poziția dură a guvernului german față de Rusia de la începutul războiului din Ucraina este supusă la presiuni pe plan intern, pe măsură ce se intensifică îngrijorările legate de criza energetică și de posibilele penurii de gaz, potrivit The Guardian.

Până acum, toate partidele principale din întregul spectru politic au susținut sancțiunile stricte impuse Rusiei.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, unii lideri conservatori germani și-au exprimat scepticismul cu privire la strategia Occidentului, în condițiile în care sondajele de opinie indică faptul că aproximativ jumătate din populația germană consideră că sancțiunile afectează mai mult Germania decât Rusia.

În general însă, sondajele arată că mai mult de două treimi dintre germani susțin în continuare sancțiunile, relatează Reuters.

Aproximativ jumătate dintre gospodăriile germane se bazează pe gaz pentru încălzire, la fel ca și aproximativ o treime din consumul de energie industrială a țării.

În luna mai, Germania a înregistrat primul deficit comercial lunar din 1991 încoace, în parte din cauza inflației de aproximativ 8%.

Michael Kretschmer, liderul conservator al regiunii estice Saxonia, a declarat pentru ziarul Die Zeit într-un interviu publicat joi:

„Întregul nostru sistem economic este în pericol să se prăbușească. Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea deveni dezindustrializată.
Dacă ne dăm seama că nu putem renunța deocamdată la gazul rusesc, atunci este neplăcut, dar aceasta este realitatea și trebuie să acționăm în consecință”.

Îngrijorările legate de politica guvernamentală privind Ucraina sunt răspândite în special în fostul Est comunist, care are legături mai puternice cu Moscova și care ar putea fi mai afectat de criza economică iminentă, deoarece se află deja într-o situație mai proastă, relatează Reuters.

Kretschmer, al cărui stat are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, cere ca războiul din Ucraina să fie „înghețat” și ca Europa să facă presiuni pentru negocieri de pace.

Kretschmer spune că acest lucru ar stimula comerțul cu combustibili fosili și cereale și ar preveni colapsul economic al Germaniei și foametea din Africa, dar criticii se tem că acest lucru ar legitima câștigurile teritoriale ale Rusiei și ar permite Kremlului să se regrupeze înainte de a putea organiza noi ofensive militare.

#Sholz #cancelar #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.