Fisuri în frontul politic german

Poziția dură a guvernului german față de Rusia de la începutul războiului din Ucraina este supusă la presiuni pe plan intern, pe măsură ce se intensifică îngrijorările legate de criza energetică și de posibilele penurii de gaz, potrivit The Guardian.

Până acum, toate partidele principale din întregul spectru politic au susținut sancțiunile stricte impuse Rusiei.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, unii lideri conservatori germani și-au exprimat scepticismul cu privire la strategia Occidentului, în condițiile în care sondajele de opinie indică faptul că aproximativ jumătate din populația germană consideră că sancțiunile afectează mai mult Germania decât Rusia.

În general însă, sondajele arată că mai mult de două treimi dintre germani susțin în continuare sancțiunile, relatează Reuters.

Aproximativ jumătate dintre gospodăriile germane se bazează pe gaz pentru încălzire, la fel ca și aproximativ o treime din consumul de energie industrială a țării.

În luna mai, Germania a înregistrat primul deficit comercial lunar din 1991 încoace, în parte din cauza inflației de aproximativ 8%.

Michael Kretschmer, liderul conservator al regiunii estice Saxonia, a declarat pentru ziarul Die Zeit într-un interviu publicat joi:

„Întregul nostru sistem economic este în pericol să se prăbușească. Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea deveni dezindustrializată.
Dacă ne dăm seama că nu putem renunța deocamdată la gazul rusesc, atunci este neplăcut, dar aceasta este realitatea și trebuie să acționăm în consecință”.

Îngrijorările legate de politica guvernamentală privind Ucraina sunt răspândite în special în fostul Est comunist, care are legături mai puternice cu Moscova și care ar putea fi mai afectat de criza economică iminentă, deoarece se află deja într-o situație mai proastă, relatează Reuters.

Kretschmer, al cărui stat are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, cere ca războiul din Ucraina să fie „înghețat” și ca Europa să facă presiuni pentru negocieri de pace.

Kretschmer spune că acest lucru ar stimula comerțul cu combustibili fosili și cereale și ar preveni colapsul economic al Germaniei și foametea din Africa, dar criticii se tem că acest lucru ar legitima câștigurile teritoriale ale Rusiei și ar permite Kremlului să se regrupeze înainte de a putea organiza noi ofensive militare.

#Sholz #cancelar #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.