„Floare de cireș” – Cum o afacere socială a fost dezvoltată cu succes dezvoltată grație suportului financiar al UE

Uniunea Europeană oferă sprijin pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor sociale în zonele rurale din Republica Moldova. „Floare de cireș” reprezintă unul din modelele de activitate socială, care datorită granturilor europene accesate, reușește să creeze oportunități noi de formare profesională și de angajare a persoanelor defavorizate.

Istoria de succes a acestei inițiative, a fost relatată publicului din mediul online, pe 18 martie 2021, în cadrul LIVE turului de presă, desfășurat în localitatea Răzeni din raionul Ialoveni, parte a campaniei „UE pentru Moldova Rurală”.

Potrivit fondatorului „Floare de cireș” Sergiu Gurău, timp de opt ani de când s-a lansat în afaceri, a beneficiat de a mai multe programe de asistență ale Uniunii Europene și a obținut, atât suport financiar în valoare de peste 35 de mii de euro, cât și suport informațional, participând la activități de mentorat, traininguri și schimburi de experiență.

„Datorită suportului financiar al Uniunii Europene, acum doi ani a fost creat Fondul de Susținere a Antreprenoriatului pentru tineri Ialoveni și acolo am reușit să obținem 3 500 de euro – sumă necesară pentru a cumpăra un frigider de care aveam mare nevoie. De asemenea, Fundația Est Europeană ne-a mai oferit un grant – resurse financiare pe care le-am investit în echipamentul tehnic care este destul de costisitor”, subliniază antreprenorul.

Potrivit lui Sergiu Gurău, posibilitatea de a accesa granturi europene l-a ajutat în dezvoltarea afacerii și în viitorul apropiat acesta planifică să organizeze un spațiu mai mare pentru serviciile de catering pe care le oferă compania sa, dar și să diversifice serviciile prestate.

Întreprinderea socială „Floare de cireș” fondată de către Asociaţia Obştească „Eco Răzeni” este specializată în prestarea serviciilor de catering și are în prezent 23 de angajați, dintre care 11 persoane sunt cu nevoi speciale, iar 4 persoane provin din familii social-vulnerabile.

Mai nou, în scopul stimulării potențialului antreprenorial social al tinerilor din Republica Moldova, Asociația „Eco Răzeni” va implementa în acest an și proiectul „EU4Youth – Valorificarea potențialului tinerilor antreprenori sociali din Republica Moldova și Ucraina”, unde mai mulți tineri antreprenori vor avea posibilitatea să beneficieze de granturi de până la 10.000 de euro. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului EU4Youth.

Campania „UE pentru Moldova Rurală” este menită să reflecte rezultatele și schimbările realizate în zonelerurale, dar și să prezinte oportunitățile curente oferite de către Uniunea Europeană pentru dezvoltarea localităților rurale din Republica Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.