Floarea-soarelui sparge recorduri! Cum vânzarea ca materie primă surclasează profitabilitatea uleiului procesat

Sezonul agricol 2024-2025 aduce o performanță impresionantă pentru exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova, care au înregistrat un volum record de 607,7 mii tone în întregul an 2024. Potrivit analizei lui Iurie Rija, expert la Asociația Agrocereale, această performanță depășește cu mult recordurile anterioare – 300,5 mii tone în 2023 și 461,1 mii tone în 2022. Creșterea cantităților exportate este însoțită și de o majorare semnificativă a prețurilor, cu un preț mediu de 10,57 lei/kg pentru perioada iulie-decembrie 2024, cu 43% mai mare decât în 2023, constată în analzia sa Iurie Rija de la Agroceriale.

Aceste creșteri se evidențiază în mod deosebit în luna decembrie 2024, când prețul mediu de export a atins 11,63 lei/kg, cu 45% mai mult față de aceeași lună a anului anterior. Totuși, deși 2024 a înregistrat o redresare a prețurilor față de 2023, acestea rămân inferioare nivelului record din 2022, când prețul mediu anual a fost de 14,06 lei/kg.

În ciuda succesului pe termen scurt, Iurie Rija atrage atenția asupra riscurilor de sustenabilitate pe termen lung. Exportarea unui volum mare de floarea-soarelui ca materie primă, fără a maximiza procesarea locală, reduce potențialul de a genera valoare adăugată în țară. În acest context, Republica Moldova trebuie să își optimizeze strategiile de export și să investească în infrastructură și tehnologii care să susțină procesarea internă și să crească competitivitatea pe piețele internaționale.

Pe termen lung, volatilitatea piețelor internaționale și fluctuațiile prețurilor vor reprezenta factori determinanți pentru viitorul sectorului agricol din Moldova. Este esențial ca autoritățile și producătorii să se concentreze pe dezvoltarea unei industrii sustenabile și inovative, care să contribuie la consolidarea economiei naționale.

#floarea soarelui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.