Fluctuații pe piața valutară! Apreciere bruscă a leului moldovenesc

De la începutul lunii iulie, leul moldovenesc a înregistrat o creștere semnificativă în raport cu cele două monede de referință, euro și dolarul american. Potrivit datelor oficiale, moneda națională s-a apreciat cu 1,6% față de euro, ajungând la valoarea de 19,65 de lei pentru un euro. De asemenea, leul a câștigat teren și în raport cu dolarul american, înregistrând o creștere de 4%, aducând cursul la 17,54 de lei pentru un dolar.

Această apreciere surprinzătoare a leului moldovenesc vine într-un context economic complex, marcat de incertitudini și volatilitate la nivel global. Cauzele acestei tendințe favorabile nu au fost încă pe deplin analizate de experți, însă se poate observa că leul moldovenesc a reușit să se mențină puternic în fața monedelor de referință, chiar și într-un mediu internațional instabil.

Pe de altă parte, această apreciere a leului poate avea impact asupra economiei moldovenești în ansamblu. Exportatorii din Moldova ar putea întâmpina provocări întrucât produsele și serviciile lor vor deveni mai scumpe pentru partenerii comerciali din zona euro și Statele Unite. Însă, pe termen lung, o monedă națională puternică poate contribui la scăderea importurilor și poate încuraja dezvoltarea sectorului intern al producției.

Una dintre principalele cauze care au contribuit la această tendință de apreciere a leului moldovenesc este scăderea consumului populației. Reducerea cheltuielilor înregistrată în ultima perioadă a avut un impact direct asupra cererii interne, iar acest fenomen a influențat în mod favorabil moneda națională.

Analiștii economici au observat că, pe fondul incertitudinii economice din regiune și a măsurilor de austeritate luate de guvern, populația a fost mai precaută în cheltuielile de zi cu zi. Această prudență a determinat o scădere a cererii pentru bunuri și servicii, iar piața valutară a reacționat în consecință.

În același timp, băncile centrale și autoritățile monetare au jucat un rol important în menținerea stabilității și susținerea aprecierii leului moldovenesc. Prin intervenții punctuale pe piață și ajustări ale politicii monetare, s-a urmărit menținerea unui echilibru, evitând fluctuații bruște și prea mari ale ratei de schimb.

Această apreciere a leului poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra economiei Moldovei. Pe de o parte, o monedă națională puternică poate reduce costurile de import și poate controla inflația. Pe de altă parte, însă, o monedă mai puternică poate afecta exporturile, făcând produsele moldovenești mai scumpe pentru partenerii comerciali străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paiata valutara #leul moldovenesc #apreciere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.