FMI: Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă

Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care i-a sfătuit pe oficialii băncilor centrale să îşi calibreze cu atenţie deciziile de reducere a dobânzilor în funcţie de datele statistice care vor veni în perioada următoare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit directorului FMI, în ultimul trimestru din 2023, inflaţia de bază în economiile avansate a fost de 2,3%, semnificativ mai puţin faţă de 9,5% în urmă cu 18 luni, iar acest trend descendent est aşteptat să continue în 2024. Asta ar crea condiţiile pentru ca băncile centrale din marile economii avansate să înceapă să reducă dobânzile în a doua jumătate a acestui an, chiar dacă ritmul şi momentul în care va începe reducerea dobânzilor vor varia, a apreciat Kristalina Georgieva la un eveniment organizat de centrul de reflexie Atlantic Council.

„Pe această ultimă sută de metri este de două ori mai important ca băncile centrale să îşi păstreze independenţa”, a spus Georgieva care i-a îndemnat pe oficialii băncilor centrale să reziste la solicitările vizând o reducere anticipată a costului creditului. „O reducere prematură ar putea aduce noi surprize pe partea de inflaţie, care ar necesita noi măsuri de înăsprire a politicii monetare. Pe de altă parte, amânarea momentului în care va fi redusă dobânda ar putea frâna activitatea economică”, a subliniat Georgieva.

Directorul general al FMI a mai spus joi că următorul raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna următoare, va arăta o situaţie uşor mai bună a economiei mondiale, dată fiind activitatea robustă din SUA şi multe economii emergente, dar nu a oferit detalii specifice cu privire la noile prognoze.

Kristalina Georgieva a precizat că rezilienţa economiei mondiale este ajutată de situaţia bună de pe pieţele muncii, de consumul puternic al gospodăriilor precum şi de eliminarea blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare, dar cu toate acestea a avertizat că “există încă multe lucruri de care să fim îngrijoraţi”.

„Contextul global a devenit mai provocator. Tensiunile geopolitice au crescut riscul de fragmentare şi, aşa cum am învăţat în ultimii ani, operăm într-o lume în care trebuie să ne aşteptăm la neaşteptat”, a afirmat Kristalina Georgieva la evenimentul organizat de Atlantic Council.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.