FMI recomandă Turciei să evite o creștere semnificativă a salariului minim

Turcia ar trebui să evite o repetare a ultimei majorări a salariului minim care a alimentat inflaţia, atunci când va decide noua creştere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, şi în schimb să îşi concentreze măsurile de sprijin pe categoriile cele mai defavorizate, a declarat pentru agenția Reuters şeful misiunii FMI din Turcia, Jim Walsh, citată de Agerpres.

Cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, Jim Walsh a mai spus că discuţiile privind reducerea dobânzii de politică monetare sunt „probabil premature”, având în vedere că inflaţia este în continuare cu mult peste nivelul de 2%.

Autorităţile de la Ankara ar urma să anunţe în decembrie cu cât va fi majorat salariul minim de la începutul lui 2025, după ce în luna ianuarie 2024 salariul minim a fost majorat cu 49%, o decizie care a creat o inflaţie mare în primul trimestru al anului.

„Sperăm că scenariul nu se va repeta în acest an, pentru că ştim din experienţa multor ţări cu inflaţie ridicată, că stabilirea în acest fel a salariilor la nivel naţional este o ancoră importantă pentru aşteptările inflaţioniste. Acesta este un compromis pe care autorităţile trebuie să îl facă şi sunt conştiente de acest lucru”, a spus Walsh.

În schimb, autorităţile de la Ankara ar trebui să se concentreze pe elaborarea de programe sociale care să ofere sprijin pentru gospodăriile cu venituri reduse, prin transferuri de bani gheaţă sau printr-un sprijin guvernamental mai bine ţintit, pentru a ajuta la creşterea veniturilor muncitorilor cu salarii mici, a spus Walsh.

Pieţele financiare se aşteaptă ca salariul minim să fie majorat cu aproximativ 25% de la 1 ianuarie 2025.

După majorarea salariului minim cu 49% la începutul acestui an, inflaţia în Turcia a crescut semnificativ, atingând un vârf de 75% în luna mai, dar între timp a coborât până la 49,4% în luna septembrie, coborând pentru prima dată în actualul ciclu sub dobânda de politică monetară, care este stabilită la 50%.

La şedinţa de politică monetară din octombrie, Banca Turciei a lăsat nemodificat costul creditului şi a avertizat că recenta creştere a cifrelor privind inflaţia a creat şi mai multă incertitudine, un semnal care a confirmat punctul de vedere al analiştilor că o relaxare a politicii monetare va începe abia anul următor.

În contextul în care condiţiile financiare au fost deja înăsprite, Walsh a spus că Banca Centrală a Turciei ar trebui să îşi intensifice comunicarea şi că ar putea fi nevoie de mai multe majorări dacă instituţia monetară vrea să îşi atingă ţinta de inflaţie de 14% pe care şi-a fixat-o pentru finalul lui 2025.

FMI a încurajat de asemenea Turcia să continue să reducă subvenţiile costisitoare la energie, protejând însă gospodăriile sărace de consecinţe. „Cu cât mai repede faci asta, cu atât mai mulţi bani economiseşti de pe urma reformării subvenţiilor”, a spus Walsh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Turcia #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.