FMI recomandă Turciei să evite o creștere semnificativă a salariului minim

23 Oct. 2024, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2024, 16:19 // Actual //  Ursu Victor

Turcia ar trebui să evite o repetare a ultimei majorări a salariului minim care a alimentat inflaţia, atunci când va decide noua creştere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, şi în schimb să îşi concentreze măsurile de sprijin pe categoriile cele mai defavorizate, a declarat pentru agenția Reuters şeful misiunii FMI din Turcia, Jim Walsh, citată de Agerpres.

Cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, Jim Walsh a mai spus că discuţiile privind reducerea dobânzii de politică monetare sunt „probabil premature”, având în vedere că inflaţia este în continuare cu mult peste nivelul de 2%.

Autorităţile de la Ankara ar urma să anunţe în decembrie cu cât va fi majorat salariul minim de la începutul lui 2025, după ce în luna ianuarie 2024 salariul minim a fost majorat cu 49%, o decizie care a creat o inflaţie mare în primul trimestru al anului.

„Sperăm că scenariul nu se va repeta în acest an, pentru că ştim din experienţa multor ţări cu inflaţie ridicată, că stabilirea în acest fel a salariilor la nivel naţional este o ancoră importantă pentru aşteptările inflaţioniste. Acesta este un compromis pe care autorităţile trebuie să îl facă şi sunt conştiente de acest lucru”, a spus Walsh.

În schimb, autorităţile de la Ankara ar trebui să se concentreze pe elaborarea de programe sociale care să ofere sprijin pentru gospodăriile cu venituri reduse, prin transferuri de bani gheaţă sau printr-un sprijin guvernamental mai bine ţintit, pentru a ajuta la creşterea veniturilor muncitorilor cu salarii mici, a spus Walsh.

Pieţele financiare se aşteaptă ca salariul minim să fie majorat cu aproximativ 25% de la 1 ianuarie 2025.

După majorarea salariului minim cu 49% la începutul acestui an, inflaţia în Turcia a crescut semnificativ, atingând un vârf de 75% în luna mai, dar între timp a coborât până la 49,4% în luna septembrie, coborând pentru prima dată în actualul ciclu sub dobânda de politică monetară, care este stabilită la 50%.

La şedinţa de politică monetară din octombrie, Banca Turciei a lăsat nemodificat costul creditului şi a avertizat că recenta creştere a cifrelor privind inflaţia a creat şi mai multă incertitudine, un semnal care a confirmat punctul de vedere al analiştilor că o relaxare a politicii monetare va începe abia anul următor.

În contextul în care condiţiile financiare au fost deja înăsprite, Walsh a spus că Banca Centrală a Turciei ar trebui să îşi intensifice comunicarea şi că ar putea fi nevoie de mai multe majorări dacă instituţia monetară vrea să îşi atingă ţinta de inflaţie de 14% pe care şi-a fixat-o pentru finalul lui 2025.

FMI a încurajat de asemenea Turcia să continue să reducă subvenţiile costisitoare la energie, protejând însă gospodăriile sărace de consecinţe. „Cu cât mai repede faci asta, cu atât mai mulţi bani economiseşti de pe urma reformării subvenţiilor”, a spus Walsh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 08:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Ian. 2026, 08:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotaţiile petrolului au crescut joi cu aproximativ 3%, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele cinci luni, în timp ce pieţele se tem că un eventual atac al Statelor Unite asupra Iranului, unul dintre cei mai mari producători ai OPEC, ar putea perturba oferta globală, relatează Reuters.

Preţul petrolului Brent a urcat cu 2,10 dolari (3,1%), la 70,50 dolari barilul, iar WTI a avansat cu 2,09 dolari (3,3%), la 65,30 dolari.

Ambele repere au intrat în teritoriu tehnic supracumpărat, Brent fiind în drum spre cel mai ridicat nivel din 31 iulie, iar WTI spre cel mai ridicat nivel din 26 septembrie.

Surse americane au declarat că preşedintele Donald Trump analizează opţiuni care includ lovituri ţintite împotriva forţelor de securitate iraniene, în contextul în care SUA ar dori să creeze condiţii pentru o posibilă schimbare de regim, după reprimarea violentă a protestelor din Iran de la începutul lunii.

”Grija imediată a pieţei este dauna colaterală dacă Iranul loveşte ţările vecine sau, mai grav, dacă închide Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează 20 de milioane de barili pe zi”, a spus analistul PVM John Evans.

Iranul este al treilea mare producător OPEC, după Arabia Saudită şi Irak, potrivit EIA. În paralel, miniştrii de Externe ai UE au adoptat noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Analiștii au estimat că tensiunile au adăugat ”o primă geopolitică” de 3–4 dolari pe baril, iar escaladarea ar putea împinge Brent spre 72 de dolari în următoarele trei luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!