FMI recomandă Turciei să evite o creștere semnificativă a salariului minim

23 Oct. 2024, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2024, 16:19 // Actual //  Ursu Victor

Turcia ar trebui să evite o repetare a ultimei majorări a salariului minim care a alimentat inflaţia, atunci când va decide noua creştere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, şi în schimb să îşi concentreze măsurile de sprijin pe categoriile cele mai defavorizate, a declarat pentru agenția Reuters şeful misiunii FMI din Turcia, Jim Walsh, citată de Agerpres.

Cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, Jim Walsh a mai spus că discuţiile privind reducerea dobânzii de politică monetare sunt „probabil premature”, având în vedere că inflaţia este în continuare cu mult peste nivelul de 2%.

Autorităţile de la Ankara ar urma să anunţe în decembrie cu cât va fi majorat salariul minim de la începutul lui 2025, după ce în luna ianuarie 2024 salariul minim a fost majorat cu 49%, o decizie care a creat o inflaţie mare în primul trimestru al anului.

„Sperăm că scenariul nu se va repeta în acest an, pentru că ştim din experienţa multor ţări cu inflaţie ridicată, că stabilirea în acest fel a salariilor la nivel naţional este o ancoră importantă pentru aşteptările inflaţioniste. Acesta este un compromis pe care autorităţile trebuie să îl facă şi sunt conştiente de acest lucru”, a spus Walsh.

În schimb, autorităţile de la Ankara ar trebui să se concentreze pe elaborarea de programe sociale care să ofere sprijin pentru gospodăriile cu venituri reduse, prin transferuri de bani gheaţă sau printr-un sprijin guvernamental mai bine ţintit, pentru a ajuta la creşterea veniturilor muncitorilor cu salarii mici, a spus Walsh.

Pieţele financiare se aşteaptă ca salariul minim să fie majorat cu aproximativ 25% de la 1 ianuarie 2025.

După majorarea salariului minim cu 49% la începutul acestui an, inflaţia în Turcia a crescut semnificativ, atingând un vârf de 75% în luna mai, dar între timp a coborât până la 49,4% în luna septembrie, coborând pentru prima dată în actualul ciclu sub dobânda de politică monetară, care este stabilită la 50%.

La şedinţa de politică monetară din octombrie, Banca Turciei a lăsat nemodificat costul creditului şi a avertizat că recenta creştere a cifrelor privind inflaţia a creat şi mai multă incertitudine, un semnal care a confirmat punctul de vedere al analiştilor că o relaxare a politicii monetare va începe abia anul următor.

În contextul în care condiţiile financiare au fost deja înăsprite, Walsh a spus că Banca Centrală a Turciei ar trebui să îşi intensifice comunicarea şi că ar putea fi nevoie de mai multe majorări dacă instituţia monetară vrea să îşi atingă ţinta de inflaţie de 14% pe care şi-a fixat-o pentru finalul lui 2025.

FMI a încurajat de asemenea Turcia să continue să reducă subvenţiile costisitoare la energie, protejând însă gospodăriile sărace de consecinţe. „Cu cât mai repede faci asta, cu atât mai mulţi bani economiseşti de pe urma reformării subvenţiilor”, a spus Walsh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!