FMI: Republica Moldova într-o situație precară. 96 de milioane de dolari ajung în pușculița statului

FMI debursează Republicii Moldova 96 milioane de dolari în cadrul mecanismului ce vizează Facilitatea extinsă de credit/Facilitatea extinsă de fond (ECF/EFF)

Moldova rămâne într-o poziție precară. Războiul Rusiei în Ucraina și proximitatea sa cu Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate, în timp ce domeniul social rămâne fragil și amenințat de prețurile ridicate la alimente și energie.

Utilizarea prudentă a planurilor de urgență a contribuit la reducerea riscurilor de securitate energetică și a sprijinit cei mai vulnerabili prin criza costului vieții. Continuarea implementării puternice a reformelor – susținută de program – ajută la construirea unor baze solide pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat cea de-a treia revizuire în cadrul aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite plata imediată a 70,95 milioane DST (aproximativ 96 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, și însumează totalul plăților Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 277,55 milioane DST (aproximativ 371 milioane USD).

Economia Moldovei s-a contractat brusc în 2022, reflectând contagiile din război; se așteaptă o redresare modestă în 2023. Inflația rămâne ridicată, dar continuă să scadă rapid. Politicile fiscale se concentrează pe atenuarea impactului crizelor care se suprapun și pe sprijinirea redresării economice. Riscurile pentru sectorul energetic s-au diminuat pentru moment, reflectând utilizarea prudentă de către autorități a planurilor de urgență. Cu toate acestea, perspectiva rămâne supusă unei incertitudini extreme, în primul rând din cauza riscurilor de escaladare în continuare a războiului. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda acestui mediu provocator, în special cu finalizarea recentă a reformelor importante, care pot contribui la promovarea integrității, capacității și independenței instituțiilor cheie anticorupție și la îmbunătățirea aplicării cadrului legal anticorupție.

În urma dezbaterii Comitetului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Moldova rămâne într-o poziție precară din cauza crizelor care se suprapun. Războiul Rusiei în Ucraina și apropierea sa de Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate. Țesătura socială rămâne fragilă și sub presiunea prețurilor ridicate la alimente și energie. În acest context, noul guvern și-a subliniat angajamentul față de reforme, iar implementarea programului rămâne puternică în ciuda mediului dificil. Economia s-a contractat brusc în 2022, în urma cererii suprimate din cauza creșterii vertiginoase a costului vieții, a contagiilor din război și a producției agricole mai slabe. O redresare modestă este așteptată în 2023, susținută de o creștere a cererii interne și de perspective mai bune de creștere a partenerilor comerciali. Inflația continuă să scadă, iar indicatorii fiscali rămân robusti. Rezervele internaționale continuă să ofere o protecție adecvată împotriva șocurilor externe; în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat impactului inițial al războiului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au rămas la un nivel modest în lunile iulie–august 2026, perioadă care, în mod tradițional, nu este una activă pentru comerțul cu această cultură. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în cele două luni au fost exportate 24.944 de tone de porumb, cu 24% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când volumul s-a ridicat la 20.044 de tone.

În același timp, prețul mediu de export a continuat tendința ascendentă din ultimii ani și a ajuns la 4,34 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2023 încoace.

Economistul precizează că volumele exportate în iulie și august reprezintă, în mare parte, ultimele stocuri ale sezonului agricol 2025/2026. În total, în perioada octombrie 2025 – august 2026, Republica Moldova a exportat aproximativ 375.000 de tone de porumb.

Cei mai mari doi exportatori în lunile iulie–august au fost „OROM-IMEXPO” SRL, cu 6.208 tone, echivalentul a circa 25% din total, și „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 5.154 de tone, sau 21%. Împreună, cele două companii au asigurat peste 45% din întregul volum exportat în această perioadă.

În clasamentul exportatorilor urmează „ANVAR-COM” SRL, cu 4.080 de tone, „AVVATERRA-SM” SRL, cu 3.514 tone, și „ANCOM-AGRO” SRL, cu 3.126 de tone.

Libanul a fost principala destinație pentru porumbul moldovenesc în lunile iulie–august 2026. Pe această piață au ajuns 12.519 tone, adică peste jumătate din totalul exporturilor din perioada analizată. Prețul mediu pentru livrările către Liban a fost de 4,44 lei/kg.

Pe locul al doilea s-a situat Ucraina, cu 4.172 de tone, reprezentând aproximativ 17% din total. Potrivit lui Iurie Rija, aceste livrări nu înseamnă însă că porumbul a fost destinat consumului pe piața ucraineană.

„În realitate, porumbul moldovenesc ajunge în Ucraina prin portul Reni, de unde este reexpediat mai departe, pe cale fluvială sau maritimă, către alte destinații”, explică economistul.

Mai mult, exporturile către Ucraina au avut loc exclusiv în prima săptămână a lunii iulie, într-o perioadă în care ruta logistică prin Reni încă funcționa. Ulterior, acest traseu a fost afectat de blocajele logistice semnalate în regiune.

Alte destinații importante pentru porumbul moldovenesc au fost Turcia, cu 3.729 de tone, și Grecia, cu 3.126 de tone.

Datele arată că, deși volumul exporturilor din iulie–august a fost mai mare decât anul trecut, ritmul rămâne unul redus, specific finalului de sezon, în timp ce prețul mediu de export continuă să urce.