Folosește regula 50-30-20 în gestionarea banilor tăi! Cum să o aplici și ce presupune

Gestionarea finanțelor și stabilirea unui buget lunar poate fi o adevărată provocare.Dacă nu știți cu ce să începeți, strategia 50-30-20 te va ajuta. Iată cum lucrează regula.

Regula 50-30-20 împarte veniturile în trei mari categorii: necesități, dorințe și economii și investiții. Iată ce presupune fiecare dintre ele:

50% din salariu ar trebui să se îndrepte spre lucrurile de care aveți nevoie

Această categorie include toate costurile esențiale, cum ar fi chiria, plățile ipotecare, produsele alimentare, utilitățile, asigurările de sănătate, plățile datoriei și plățile auto.

Dacă cheltuielile necesare ocupă mai mult de jumătate din venituri, poate fi necesar să reduceți costurile sau să vă scufundați în fondul dorit.

20% din salariul ar trebui să se îndrepte spre economii și investiții

Această categorie include economii de lichide, cum ar fi un fond de urgență; economii de pensionare și orice alte investiții, cum ar fi un cont de brokeraj.

Experții recomandă în mod obișnuit să aveți suficient numerar în fondul de urgență pentru a acoperi cheltuieli de întreținere în valoare de trei până la șase luni. Unii sugerează, de asemenea, să vă construiți mai întâi economiile de urgență, apoi să vă concentrați pe investiții pe termen lung.

30% din salariul ar trebui să se îndrepte către lucrurile pe care le doriți

Această categorie finală include orice lucru care nu este considerat un cost esențial, cum ar fi călătoriile, abonamentele, restaurantul, cumpărăturile și distracția.

Această categorie poate include, de asemenea, upgrade-uri de lux: dacă achiziționați o mașină mai frumoasă în loc de una mai puțin costisitoare, de exemplu, aceasta intră în categoria dorințelor.

Nu există o abordare unică pentru gestionarea banilor, dar planul 50-30-20 poate fi o regulă utilă dacă vreți să începeți să gestionați veniturile.

#gestionare #regula 50-30-20 #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.