Foștii conducători ai celor trei bănci falimentate, împreună cu administratorul special al BEM trimiși în judecată

Un alt episod din dosarul ”frauda bancară” a fost trimis în judecată, de această dată, în calitate de inculpați figurează numele foștilor conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), precum și un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei (fost administrator special al Băncii de Economii).
Conform unui comunicat al Procuraturii Generale, în acest episod, în instanța de judecată au fost expediate 49 volume în care se conțin probe pertinente, concludente care dovedesc vinovăția persoanelor acuzate.

Foștii conducători sunt învinuiți de comiterea ”escrocheriei în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale”, iar unul dintre ei este suplimentar acuzat și de ”spălarea banilor în interesul organizației criminale, în proporții deosebit de mari”.

Obiectul cauzei penale diferite justiției îl constituie fapte penale săvârșite în intervalul octombrie – noiembrie 2014, exprimate prin sustragerea mijloacelor bănești prin intermediul efectuării plasamentelor bancare ce au fost puse la dispoziția membrilor asociației criminale, cu ulterioara prejudiciere a bugetului public național în sumă de peste 2,2 miliarde de lei.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, procurorii au instituit sechestre pe bunurile inculpaților estimate la circa 2 miliarde de lei.

Urmărirea penală în dosarul ”Frauda Bancară” continuă pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate în această schemă ilegală și recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni.

#invinuiti #frauda bancara #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.