Foștii conducători ai celor trei bănci falimentate, împreună cu administratorul special al BEM trimiși în judecată

Un alt episod din dosarul ”frauda bancară” a fost trimis în judecată, de această dată, în calitate de inculpați figurează numele foștilor conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), precum și un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei (fost administrator special al Băncii de Economii).
Conform unui comunicat al Procuraturii Generale, în acest episod, în instanța de judecată au fost expediate 49 volume în care se conțin probe pertinente, concludente care dovedesc vinovăția persoanelor acuzate.

Foștii conducători sunt învinuiți de comiterea ”escrocheriei în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale”, iar unul dintre ei este suplimentar acuzat și de ”spălarea banilor în interesul organizației criminale, în proporții deosebit de mari”.

Obiectul cauzei penale diferite justiției îl constituie fapte penale săvârșite în intervalul octombrie – noiembrie 2014, exprimate prin sustragerea mijloacelor bănești prin intermediul efectuării plasamentelor bancare ce au fost puse la dispoziția membrilor asociației criminale, cu ulterioara prejudiciere a bugetului public național în sumă de peste 2,2 miliarde de lei.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, procurorii au instituit sechestre pe bunurile inculpaților estimate la circa 2 miliarde de lei.

Urmărirea penală în dosarul ”Frauda Bancară” continuă pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate în această schemă ilegală și recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni.

#invinuiti #frauda bancara #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.