Fostul prim-ministru al Rusiei a anunțat ce țări vor fi luate la țintă de Vladimir Putin

Fostul prim-ministru al Rusiei, Mihail Kasianov, a subliniat țările pe care Rusia le-ar putea viza în continuare dacă va câștiga războiul împotriva Ucrainei. Kasianov, prim-ministrul Rusiei din 2000 până în 2004, a declarat agenției France-Presse că „dacă Ucraina va cădea, statele baltice vor fi următoarele”.

Termenul „state baltice” este un termen neoficial folosit pentru a se referi la Estonia, Letonia și Lituania. Au devenit națiuni independente în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice și astăzi sunt guvernate ca democrații.

Kasianov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin s-a comportat ca un om schimbat în zilele care au precedat războiul din Ucraina. Potrivit publicației, el a descris că l-a văzut pe Putin la o ședință a consiliului de securitate cu trei zile înainte ca Rusia să înceapă invazia Ucrainei pe 24 februarie.

Cine urmează pe lista lui Putin

„Când am văzut ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, mi-am dat seama că da, va fi un război”, a spus Kasianov pentru AFP, adăugând că nu credea că Putin era capabil să gândească clar la momentul respectiv. „Îi cunosc pe acești oameni și, privindu-i, am văzut că Putin s-a schimbat. Nu în sens medical, ci în termeni politici”, a spus el, potrivit publicației. „Am cunoscut un alt Putin”.

Kasianov a mai spus pentru AFP că nu este de acord cu avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron că Putin nu trebuie umilit în Ucraina. El a respins ideea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, o sugestie a fostului secretar de stat american Henry Kissinger. Kasianov a fost dat afară de Putin în februarie 2004, după care a devenit critic și un lider al opoziției lui Putin.

Moartea soldaților ruși

Între timp, Putin s-a comparat cu Petru cel Mare, primul împărat al Rusiei, în timp ce încerca să justifice invazia Ucrainei. Cu toate acestea, invazia a mers prost, mai ales după ce forțele ruse au suferit „pierderi devastatoare” ale ofițerilor lor subordonați.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că una dintre brigăzile sale a distrus o unitate rusă „de elită” după un foc de 14 ore în estul Ucrainei. Ministerul Apărării al Ucrainei a mai spus că armata rusă a pierdut atât de mulți soldați încât a umplut cu cadavre o întreagă fabrică de ambalare a cărnii din Melitopol, potrivit Business Insider.

#Kasianov #invazie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.