Fostul prim-ministru al Rusiei a anunțat ce țări vor fi luate la țintă de Vladimir Putin

Fostul prim-ministru al Rusiei, Mihail Kasianov, a subliniat țările pe care Rusia le-ar putea viza în continuare dacă va câștiga războiul împotriva Ucrainei. Kasianov, prim-ministrul Rusiei din 2000 până în 2004, a declarat agenției France-Presse că „dacă Ucraina va cădea, statele baltice vor fi următoarele”.

Termenul „state baltice” este un termen neoficial folosit pentru a se referi la Estonia, Letonia și Lituania. Au devenit națiuni independente în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice și astăzi sunt guvernate ca democrații.

Kasianov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin s-a comportat ca un om schimbat în zilele care au precedat războiul din Ucraina. Potrivit publicației, el a descris că l-a văzut pe Putin la o ședință a consiliului de securitate cu trei zile înainte ca Rusia să înceapă invazia Ucrainei pe 24 februarie.

Cine urmează pe lista lui Putin

„Când am văzut ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, mi-am dat seama că da, va fi un război”, a spus Kasianov pentru AFP, adăugând că nu credea că Putin era capabil să gândească clar la momentul respectiv. „Îi cunosc pe acești oameni și, privindu-i, am văzut că Putin s-a schimbat. Nu în sens medical, ci în termeni politici”, a spus el, potrivit publicației. „Am cunoscut un alt Putin”.

Kasianov a mai spus pentru AFP că nu este de acord cu avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron că Putin nu trebuie umilit în Ucraina. El a respins ideea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, o sugestie a fostului secretar de stat american Henry Kissinger. Kasianov a fost dat afară de Putin în februarie 2004, după care a devenit critic și un lider al opoziției lui Putin.

Moartea soldaților ruși

Între timp, Putin s-a comparat cu Petru cel Mare, primul împărat al Rusiei, în timp ce încerca să justifice invazia Ucrainei. Cu toate acestea, invazia a mers prost, mai ales după ce forțele ruse au suferit „pierderi devastatoare” ale ofițerilor lor subordonați.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că una dintre brigăzile sale a distrus o unitate rusă „de elită” după un foc de 14 ore în estul Ucrainei. Ministerul Apărării al Ucrainei a mai spus că armata rusă a pierdut atât de mulți soldați încât a umplut cu cadavre o întreagă fabrică de ambalare a cărnii din Melitopol, potrivit Business Insider.

#Kasianov #invazie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

102 milioane de lei au fost transferate în luna ianuarie farmaciilor contractate pentru medicamentele și dispozitivele medicale compensate, eliberate prin intermediul sistemului eRețeta. Suma este cu aproximativ patru milioane de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

În total, peste 166 de mii de persoane au beneficiat, în prima lună a anului, de tratamente compensate prescrise electronic. Din suma totală alocată, circa 95 de milioane de lei au fost destinate medicamentelor compensate, iar costul mediu al tratamentului per beneficiar a constituit 609 lei.

Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator – peste 46 de milioane de lei pentru aproximativ 114 mii de pacienți. Alte circa 32 de milioane de lei au fost alocate pentru preparatele destinate bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, de care au beneficiat peste 64 de mii de persoane.

Cel mai costisitor tratament compensat a fost înregistrat în cazul bolilor pielii și ale țesutului celular subcutanat, unde costul mediu per pacient a depășit 1 135 de lei.

Totodată, peste 22 de mii de persoane au beneficiat de dispozitive medicale compensate, pentru care au fost alocate peste 6,6 milioane de lei.

Reprezentanții CNAM precizează că rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv din unitățile de primiri urgențe sau de cei care acordă îngrijiri comunitare și paliative la domiciliu. Medicamentele și dispozitivele compensate pot fi ridicate din farmacii doar în baza buletinului de identitate, fără a fi necesară rețeta pe suport de hârtie, iar prescripția poate fi valorificată integral sau parțial, în funcție de necesitățile pacientului.