Fostul prim-ministru al Rusiei a anunțat ce țări vor fi luate la țintă de Vladimir Putin

Fostul prim-ministru al Rusiei, Mihail Kasianov, a subliniat țările pe care Rusia le-ar putea viza în continuare dacă va câștiga războiul împotriva Ucrainei. Kasianov, prim-ministrul Rusiei din 2000 până în 2004, a declarat agenției France-Presse că „dacă Ucraina va cădea, statele baltice vor fi următoarele”.

Termenul „state baltice” este un termen neoficial folosit pentru a se referi la Estonia, Letonia și Lituania. Au devenit națiuni independente în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice și astăzi sunt guvernate ca democrații.

Kasianov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin s-a comportat ca un om schimbat în zilele care au precedat războiul din Ucraina. Potrivit publicației, el a descris că l-a văzut pe Putin la o ședință a consiliului de securitate cu trei zile înainte ca Rusia să înceapă invazia Ucrainei pe 24 februarie.

Cine urmează pe lista lui Putin

„Când am văzut ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, mi-am dat seama că da, va fi un război”, a spus Kasianov pentru AFP, adăugând că nu credea că Putin era capabil să gândească clar la momentul respectiv. „Îi cunosc pe acești oameni și, privindu-i, am văzut că Putin s-a schimbat. Nu în sens medical, ci în termeni politici”, a spus el, potrivit publicației. „Am cunoscut un alt Putin”.

Kasianov a mai spus pentru AFP că nu este de acord cu avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron că Putin nu trebuie umilit în Ucraina. El a respins ideea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, o sugestie a fostului secretar de stat american Henry Kissinger. Kasianov a fost dat afară de Putin în februarie 2004, după care a devenit critic și un lider al opoziției lui Putin.

Moartea soldaților ruși

Între timp, Putin s-a comparat cu Petru cel Mare, primul împărat al Rusiei, în timp ce încerca să justifice invazia Ucrainei. Cu toate acestea, invazia a mers prost, mai ales după ce forțele ruse au suferit „pierderi devastatoare” ale ofițerilor lor subordonați.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că una dintre brigăzile sale a distrus o unitate rusă „de elită” după un foc de 14 ore în estul Ucrainei. Ministerul Apărării al Ucrainei a mai spus că armata rusă a pierdut atât de mulți soldați încât a umplut cu cadavre o întreagă fabrică de ambalare a cărnii din Melitopol, potrivit Business Insider.

#Kasianov #invazie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.