Fostul prim-ministru al Rusiei a anunțat ce țări vor fi luate la țintă de Vladimir Putin

Fostul prim-ministru al Rusiei, Mihail Kasianov, a subliniat țările pe care Rusia le-ar putea viza în continuare dacă va câștiga războiul împotriva Ucrainei. Kasianov, prim-ministrul Rusiei din 2000 până în 2004, a declarat agenției France-Presse că „dacă Ucraina va cădea, statele baltice vor fi următoarele”.

Termenul „state baltice” este un termen neoficial folosit pentru a se referi la Estonia, Letonia și Lituania. Au devenit națiuni independente în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice și astăzi sunt guvernate ca democrații.

Kasianov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin s-a comportat ca un om schimbat în zilele care au precedat războiul din Ucraina. Potrivit publicației, el a descris că l-a văzut pe Putin la o ședință a consiliului de securitate cu trei zile înainte ca Rusia să înceapă invazia Ucrainei pe 24 februarie.

Cine urmează pe lista lui Putin

„Când am văzut ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, mi-am dat seama că da, va fi un război”, a spus Kasianov pentru AFP, adăugând că nu credea că Putin era capabil să gândească clar la momentul respectiv. „Îi cunosc pe acești oameni și, privindu-i, am văzut că Putin s-a schimbat. Nu în sens medical, ci în termeni politici”, a spus el, potrivit publicației. „Am cunoscut un alt Putin”.

Kasianov a mai spus pentru AFP că nu este de acord cu avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron că Putin nu trebuie umilit în Ucraina. El a respins ideea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, o sugestie a fostului secretar de stat american Henry Kissinger. Kasianov a fost dat afară de Putin în februarie 2004, după care a devenit critic și un lider al opoziției lui Putin.

Moartea soldaților ruși

Între timp, Putin s-a comparat cu Petru cel Mare, primul împărat al Rusiei, în timp ce încerca să justifice invazia Ucrainei. Cu toate acestea, invazia a mers prost, mai ales după ce forțele ruse au suferit „pierderi devastatoare” ale ofițerilor lor subordonați.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că una dintre brigăzile sale a distrus o unitate rusă „de elită” după un foc de 14 ore în estul Ucrainei. Ministerul Apărării al Ucrainei a mai spus că armata rusă a pierdut atât de mulți soldați încât a umplut cu cadavre o întreagă fabrică de ambalare a cărnii din Melitopol, potrivit Business Insider.

#Kasianov #invazie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.