(FOTO) Cât costă o noapte de cazare în hotelurile de la mare ale Simonei Halep sau al lui Gigi Becali

Printre hotelurile de lux de pe litoralul românesc se numără și cele ale unor nume mari din România, cum ar fi Simona Halep, George Copos, Gheorghe Hagi sau Gigi Becali. Iată cât costă o noapte de cazare în hotelurile unor reprezentanți ai sportului românesc.

Stațiunea Mamaia de pe litoralul românesc este gazda celor mai multe hoteluri care aparțin vedetelor din lumea sportului din România.

Iată cât costă o noapte de cazare în hotelurile lor, dar și în ce alte stațiuni mai dețin unități de cazare:

Simona Halep: tenismena deține complexul turistic Lotus Studios, aflat în Mamaia Nord – Năvodari. În sistem de apartamente, complexul deținut de Halep te face să scoți din buzunar 1.833 de roni (aproximativ 7.300 de lei) pentru trei nopți de cazare.

Fiind apartament, trebuie să rezervați pentru mai mult de o noapte. Circa 20 de apartamente fac parte din complexul turistic al Simonei Halep.

Gigi Becali: a cumpărat recent hotelul Inter-Venus, redenumindu-l Becali Hotel Venus.

Este un hotel de cinci stele, aflat la trei minute de plajă. Cele mai apropiate plaje sunt Venus, Saturn sau Jupiter. O noapte de cazare la hotelul deținut de Gigi Becali, cu mic dejun inclus, costă 956 de roni (3.800 de lei) Site-ul hotelului contrazice acest preț transmis de Booking.com și prezintă costuri reduse precum 644 de roni (2.560 de lei) pentru o cameră single sau 688 de roni (2.750 de lei) pentru o cameră dublă.

Gheorghe Hagi: acesta deține Hotelul Iaki (Iaki Conference & SPA Hotel), din Mamaia, o unitate de cazare de patru stele, aflată la 20 de minute de plaja Mamaia, supranumită și Hotelul Regelui.

O noapte de cazare în Hotelul Regelui, cu mic dejun inclus, costă 897 de roni (3.570 de lei). Dacă doriți și articole de igienă în cameră, prețul urcă la 1.055 de roni (4.200 de lei).

George Copos: proprietarul lanțului hotelier ANA Hotels deține hotelul Europa, aflat în stațiunea Eforie Nord, unitate de cazare de patru stele.

La două minute de plajă, în hotelul Europa vă puteți caza pentru o noapte, cu mic dejun inclus, la prețul de 856 de roni (3.400 de lei).

Cristian Borcea: fostul patron al Dinamo deține un hotel de trei stele în stațiunea Olimp, Hotel Pam Beach Resort, cu prețuri mai accesibile decât ceea ce am întâlnit până acum.

La 100 de metri de plajă, în hotelul lui Borcea vă puteți caza cu doar 360 de roni pe noapte (1.430 de lei), iar pentru alți 40 de roni/persoană (160 de lei) beneficiați și de mic dejun.

#litoral #mare #Simona Halep #Hotel de lux #sport #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.