(FOTO) Câte un parc la 10 minute de fiecare casă. Singapore și strategia de „reînviere” a biodiversității

Singapore intenționează să planteze 1 milion de copaci până în 2030, în încercarea de a spori biodiversitatea. Orașul-stat a lansat, de asemenea, un nou parc de 990 de acri în partea de nord a insulei, care va acționa așa cum este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește o serie de animale native.

În august 2020, guvernul din Singapore a anunțat lansarea noii rețele Sungei Buloh Park, un parc de 990 de acri în porțiunea nordică a insulei, care este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește multe specii de animele printre care și vidre și crocodili de apă sărată, scrie WE Forum.

Rezervația Sungei Buloh Wetland are o însemnătate istorică. Este locul unde vidrele cu acoperire netedă din Singapore (Lutrogale perspicillata) au fost descoperite pentru prima dată în anii 1990 după ce au fost presupuse dispariție locală și este, de asemenea, locația copacului Ochiul Crocodilului (Bruguiera hainesii) pe cale de dispariție. Orașul-stat are 11 dintre ultimii 200 de astfel de copaci rămași în lume.

Rezervația de zone umede Sungei Buloh este, de asemenea, o oprire importantă pentru păsările acvatice migratoare, care zboară din Rusia și Alaska în Australia și Noua Zeelandă de-a lungul căii aeriene est-asiatice-australaziene. Prin formarea rețelei Sungei Buloh Park, Singapore triplează efectiv dimensiunea ariei protejate care cuprinde rezervația. Acest nou parc își propune să protejeze biodiversitatea mai multor zone, incluzând mlaștinile Kranji, mangrovele și mocirlașul Mandai și Parcul natural de coastă Lim Chu Kang, care este teren de stat. În cadrul acestui patchwork de habitate, cercetătorii au înregistrat 279 de specii de păsări. Aceste zone cuprind multe tipuri diferite de ecosisteme; Parcul natural Lim Chua Kang se mândrește singur cu mangrove, păduri, tufișuri și habitate de pajiști, iar diversitatea sa a atras păsări de coastă, cum ar fi vulturul pește cu cap gri (Ichthyophaga ichthyaetus) și țesătorul baya (Ploceus philippinus).

Fiind un oraș-stat cu resurse funciare limitate, Singapore a fost mult timp împărțită între dezvoltarea urbană și protejarea naturii. A pierdut o mare parte din pădurea sa primară în secolul al XIX-lea din cauza exploatării forestiere, apoi un secol mai târziu, o populație cu creștere rapidă și o dezvoltare urbană rapidă a însemnat că arborii au fost îndepărtați pentru recuperarea terenurilor și pentru a construi rezervoare pentru securitatea apei.

În 1953, pădurile de mangrove din Singapore acopereau aproximativ 63,4 kilometri pătrați (24,5 mile pătrate); până în 2018, cercetătorii estimează că acest număr a fost redus la 8,1 km2 (3,1 mi2) – o pierdere de peste 87%. Țara lucrează acum pentru a-și înlocui pierderile transformând zonele utilizate pentru industrie și infrastructură înapoi în peisaje cu aspect natural. Consiliul Parcurilor Naționale (NParks) a avut deja un anumit succes în acest sens, transformând un canal brutalist de apă pluvială care trecea printr-o zonă rezidențială într-o câmpie inundabilă cu iarbă naturală pentru a face față scurgerilor de apă urbane și restabilind mangrovele Sungei Api Api și Pulau Semakau.

#singapore #plantare #copaci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.