(FOTO) Câte un parc la 10 minute de fiecare casă. Singapore și strategia de „reînviere” a biodiversității

Singapore intenționează să planteze 1 milion de copaci până în 2030, în încercarea de a spori biodiversitatea. Orașul-stat a lansat, de asemenea, un nou parc de 990 de acri în partea de nord a insulei, care va acționa așa cum este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește o serie de animale native.

În august 2020, guvernul din Singapore a anunțat lansarea noii rețele Sungei Buloh Park, un parc de 990 de acri în porțiunea nordică a insulei, care este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește multe specii de animele printre care și vidre și crocodili de apă sărată, scrie WE Forum.

Rezervația Sungei Buloh Wetland are o însemnătate istorică. Este locul unde vidrele cu acoperire netedă din Singapore (Lutrogale perspicillata) au fost descoperite pentru prima dată în anii 1990 după ce au fost presupuse dispariție locală și este, de asemenea, locația copacului Ochiul Crocodilului (Bruguiera hainesii) pe cale de dispariție. Orașul-stat are 11 dintre ultimii 200 de astfel de copaci rămași în lume.

Rezervația de zone umede Sungei Buloh este, de asemenea, o oprire importantă pentru păsările acvatice migratoare, care zboară din Rusia și Alaska în Australia și Noua Zeelandă de-a lungul căii aeriene est-asiatice-australaziene. Prin formarea rețelei Sungei Buloh Park, Singapore triplează efectiv dimensiunea ariei protejate care cuprinde rezervația. Acest nou parc își propune să protejeze biodiversitatea mai multor zone, incluzând mlaștinile Kranji, mangrovele și mocirlașul Mandai și Parcul natural de coastă Lim Chu Kang, care este teren de stat. În cadrul acestui patchwork de habitate, cercetătorii au înregistrat 279 de specii de păsări. Aceste zone cuprind multe tipuri diferite de ecosisteme; Parcul natural Lim Chua Kang se mândrește singur cu mangrove, păduri, tufișuri și habitate de pajiști, iar diversitatea sa a atras păsări de coastă, cum ar fi vulturul pește cu cap gri (Ichthyophaga ichthyaetus) și țesătorul baya (Ploceus philippinus).

Fiind un oraș-stat cu resurse funciare limitate, Singapore a fost mult timp împărțită între dezvoltarea urbană și protejarea naturii. A pierdut o mare parte din pădurea sa primară în secolul al XIX-lea din cauza exploatării forestiere, apoi un secol mai târziu, o populație cu creștere rapidă și o dezvoltare urbană rapidă a însemnat că arborii au fost îndepărtați pentru recuperarea terenurilor și pentru a construi rezervoare pentru securitatea apei.

În 1953, pădurile de mangrove din Singapore acopereau aproximativ 63,4 kilometri pătrați (24,5 mile pătrate); până în 2018, cercetătorii estimează că acest număr a fost redus la 8,1 km2 (3,1 mi2) – o pierdere de peste 87%. Țara lucrează acum pentru a-și înlocui pierderile transformând zonele utilizate pentru industrie și infrastructură înapoi în peisaje cu aspect natural. Consiliul Parcurilor Naționale (NParks) a avut deja un anumit succes în acest sens, transformând un canal brutalist de apă pluvială care trecea printr-o zonă rezidențială într-o câmpie inundabilă cu iarbă naturală pentru a face față scurgerilor de apă urbane și restabilind mangrovele Sungei Api Api și Pulau Semakau.

#singapore #plantare #copaci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.