(FOTO) Câte un parc la 10 minute de fiecare casă. Singapore și strategia de „reînviere” a biodiversității

Singapore intenționează să planteze 1 milion de copaci până în 2030, în încercarea de a spori biodiversitatea. Orașul-stat a lansat, de asemenea, un nou parc de 990 de acri în partea de nord a insulei, care va acționa așa cum este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește o serie de animale native.

În august 2020, guvernul din Singapore a anunțat lansarea noii rețele Sungei Buloh Park, un parc de 990 de acri în porțiunea nordică a insulei, care este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește multe specii de animele printre care și vidre și crocodili de apă sărată, scrie WE Forum.

Rezervația Sungei Buloh Wetland are o însemnătate istorică. Este locul unde vidrele cu acoperire netedă din Singapore (Lutrogale perspicillata) au fost descoperite pentru prima dată în anii 1990 după ce au fost presupuse dispariție locală și este, de asemenea, locația copacului Ochiul Crocodilului (Bruguiera hainesii) pe cale de dispariție. Orașul-stat are 11 dintre ultimii 200 de astfel de copaci rămași în lume.

Rezervația de zone umede Sungei Buloh este, de asemenea, o oprire importantă pentru păsările acvatice migratoare, care zboară din Rusia și Alaska în Australia și Noua Zeelandă de-a lungul căii aeriene est-asiatice-australaziene. Prin formarea rețelei Sungei Buloh Park, Singapore triplează efectiv dimensiunea ariei protejate care cuprinde rezervația. Acest nou parc își propune să protejeze biodiversitatea mai multor zone, incluzând mlaștinile Kranji, mangrovele și mocirlașul Mandai și Parcul natural de coastă Lim Chu Kang, care este teren de stat. În cadrul acestui patchwork de habitate, cercetătorii au înregistrat 279 de specii de păsări. Aceste zone cuprind multe tipuri diferite de ecosisteme; Parcul natural Lim Chua Kang se mândrește singur cu mangrove, păduri, tufișuri și habitate de pajiști, iar diversitatea sa a atras păsări de coastă, cum ar fi vulturul pește cu cap gri (Ichthyophaga ichthyaetus) și țesătorul baya (Ploceus philippinus).

Fiind un oraș-stat cu resurse funciare limitate, Singapore a fost mult timp împărțită între dezvoltarea urbană și protejarea naturii. A pierdut o mare parte din pădurea sa primară în secolul al XIX-lea din cauza exploatării forestiere, apoi un secol mai târziu, o populație cu creștere rapidă și o dezvoltare urbană rapidă a însemnat că arborii au fost îndepărtați pentru recuperarea terenurilor și pentru a construi rezervoare pentru securitatea apei.

În 1953, pădurile de mangrove din Singapore acopereau aproximativ 63,4 kilometri pătrați (24,5 mile pătrate); până în 2018, cercetătorii estimează că acest număr a fost redus la 8,1 km2 (3,1 mi2) – o pierdere de peste 87%. Țara lucrează acum pentru a-și înlocui pierderile transformând zonele utilizate pentru industrie și infrastructură înapoi în peisaje cu aspect natural. Consiliul Parcurilor Naționale (NParks) a avut deja un anumit succes în acest sens, transformând un canal brutalist de apă pluvială care trecea printr-o zonă rezidențială într-o câmpie inundabilă cu iarbă naturală pentru a face față scurgerilor de apă urbane și restabilind mangrovele Sungei Api Api și Pulau Semakau.

#singapore #plantare #copaci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să aprobe în ședința de marți, 23 decembrie, un proiect-pilot prin care Republica Moldova va testa, pentru prima dată, utilizarea mașinilor electrice ca surse de energie pentru rețea. Este vorba despre proiectul „Vehicul spre rețea: testarea soluțiilor de încărcare inteligentă și fluxului bidirecțional de energie (V2G)”, elaborat de Ministerul Energiei și implementat de Asociația Obștească „Green City Lab Moldova”.

Proiectul presupune că vehiculele electrice nu vor fi doar consumatori de energie, ci vor putea livra electricitate înapoi în rețea atunci când este nevoie, de exemplu în orele de vârf. Energia stocată în bateriile mașinilor ar putea fi folosită pentru a stabiliza sistemul electroenergetic, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă.

Pentru a putea testa această tehnologie, Guvernul va institui un regim special de testare inovativă, care permite derogări temporare de la unele prevederi ale legislației în vigoare. Aceste derogări se referă la racordarea temporară a echipamentelor, măsurarea bidirecțională a energiei, aplicarea unor tarife experimentale și participarea controlată a vehiculelor electrice la servicii de echilibrare și stocare a energiei. Autoritățile subliniază că aceste excepții sunt acordate exclusiv în scop demonstrativ și nu vor afecta siguranța rețelei electrice.

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de trei ani de la intrarea în vigoare a hotărârii și va fi limitat la anumite locații și echipamente prevăzute într-un plan tehnic. În acest interval, „Green City Lab Moldova” va prezenta rapoarte semestriale Ministerului Energiei, iar la final un raport complet privind rezultatele obținute. Pe baza acestuia, Ministerul Energiei va propune eventuale modificări ale legislației din domeniul energiei.

Ministerul Energiei va coordona proiectul împreună cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și cu operatorii de sistem, iar ANRE va monitoriza impactul testării asupra siguranței sistemului electroenergetic și va identifica barierele de reglementare. Documentele oficiale precizează că proiectul nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, costurile fiind suportate de titularul proiectului și partenerii acestuia.

Autorii hotărârii afirmă că proiectul reprezintă o premieră națională și ar putea schimba modul în care sunt utilizate vehiculele electrice în Republica Moldova, transformându-le din simpli consumatori în participanți activi pe piața energiei. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.