(FOTO) Cele mai spectaculoase drumuri din România. Oricine trebuie să le vadă

România are câteva drumuri spectaculoase, care îți oferă peisaje ce îți taie răsuflarea. Turiștii care preferă să călătorească cu mașina în vacanță ar trebui să conducă și pe aceste drumuri deosebite. Iată câteva șosele montane care oferă peisaje frumoase, potrivit WallStreet.ro.

Transrarăul – Drumul comorilor

Începutul Drumului Comorilor își are originea în perioada comunistă când au fost demarate primele lucrări de construcție. Construcția sa a fost abandonată în scurt timp, drumul fiind asfaltat abia după 25 de ani. Denumirea drumului se datorează faptului că această zonă este bogată în resursele naturale care reprezintă adevărate comori pentru români. Turiștii se pot bucura de peisajele frumoase oferite de către Munții Giumalău și de către culmile Adam și Eva care se găsesc de-o parte și de alta a Transrarăului.

Dumul înlesnește accesul spre Cabana și Schitul Rarău precum și spre vestitele monumente naturale numite “Pietrele Doamnei”.

Drumul alpin Transrarăul, cu o lungime de 28 de km, care traversează munții Rarău din județul Suceava, este o șosea spectaculoasă asfaltată în anul 2014. Din 1989, drumul a fost parcurs doar cu mașini de teren. Transraraul urcă la o altitudine de 1.400 metri și face legătura între Localitatea Pojorâta (Valea Moldovei) și Localitatea Chiril (Valea Bistriței).

Din cauza faptului că drumul este foarte îngust viteza cu care trebuie să conducă șoferii nu ar trebui să depășească 30 km/h. Este recomandată claxonarea înainte de curbe pentru a-i atenționa pe ceilalți șoferi.

Șoseaua alpină Transrarău de 28 de km lungime are două denumiri, DJ175A între localitatea Pojorâta – Cabana Rarău și DJ175B între Cabana Rarău – localitatea Chiril.

TransBucegi, drumul care ajunge la Babele și Sfinxul

Șoseaua TransBucegi (Dj713), drumul care ajunge la Babele și Sfinxul, cu o lungime de 17 km, a fost inaugurat în anul 2013, la trei ani de la începerea lucrărilor. TransBucegi începe din drumul județean DN71, care face legătura între Sinaia și Târgoviște, cu puțin înainte ca acesta să ajungă la Cabana Cota 1000.

Drumul ajunge la o altitudine de 1.925 m și trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu unde în dreptul Cabanei Dichiu cotește brusc la dreapta și strabatate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatra Arsă.

Drumul a fost asfaltat până la intersecția cu drumul ce duce la Cabana Piatra Arsă.

Cheile Bicazului

Drumul transcarpatic DN12C, care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz, și face legătura între Transilvania și Moldova, străbate Cheile Bicazului. Pe acest drum se ajunge și la Lacul Roșu. Drumul montan face legătura între județele Neamț și Hargita.

Traseul are în jur de 140 km: Gheorgheni – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Bicaz – Lacul Bicaz – Târgu Neamț.

Sectorul I „Între chei”: km 26,5-28,7;
Sectorul II „Polițele Bardosului”: km 28,7-31;
Sectorul III „Gâtul Iadului”: km 31-32,2;
Sectorul IV „Sfârșitul Cheilor”: km 32-34.

Drumul Național 7C (DN7C) – Transfăgărășan

Transfăgărașanul este unul dintre cele mai frumoase drumuri din România. Transfăgărășanul, construit între 1970 și 1974, este al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina. Drumul spectaculos care traversează Munții Făgăraș urcă până la altitudinea de 2.040 metri lângă Lacul Bâlea.

Drumul Național Transfăgărășan are 92 de kilometri lungime și trece prin cel mai lung tunel din România, 887 de metri. Drumul începe în comuna Bascov, județul Argeș, în direcția Curtea de Argeș, și se termină la intersecția cu drumul DN1, între Sibiu și Brașov, lângă comuna Cârțișoara.

Transalpina – Drumul regelui

Transalpina este un alt traseu extrem de apreciat de turiștii șoferi. Denumit și drumul regelui, Transalpina traversează Munții Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului și face legătură între localitățile Novaci (Gorj) și Săliște (Sibiu).

Drumul a fost inaugurat de Regele Carol al-II-lea în 1938 și a rămas neasfaltat până în 2009.

Circulația pe „Drumul Regelui“ este în general deschisă traficului în perioada 1 iulie – 31 octombrie.

#spectaculoase #drumuri #cele mai #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.