FOTO Cum a transformat Șor o fabrică de haine într-un call-center care distribuia falsuri despre referendum

Un vot de „DA” la referendumul privind integrarea în UE ar însemna, de fapt, permiterea vânzării terenurilor către străini, legalizarea căsătoriilor LGBT, aducerea migranților arabi, transformarea R. Moldova în groapa de gunoi a Europei și construirea pe teritoriul nostru a unei baze NATO. Cu aceste mesaje au fost bombardați cetățenii R. Moldova în zilele premergătoare scrutinului, dar și pe 20 octombrie, când alegătorii s-au prezentat la urne. În spatele campaniei masive de dezinformare se află personaje afiliate grupării criminale Șor și regimului de la Kremlin, scrie Deschide.MD.

Fabrică de haine transformată în call-center

‍Compania VIGEIS S.R.L., fondată în anul 2003 și specializată în confecționarea și vânzarea articolelor de îmbrăcăminte, pare un aliat improbabil al mașinăriei de război hibrid a Rusiei. Totuși, în perioada premergătoare scrutinului din 20 octombrie, firma, fondată de Ecaterina Șpiț, cetățeană a R. Moldova stabilită de mult timp cu traiul în Federația Rusă, a lăsat la o parte confecționarea hainelor și a trecut la ”cusut” o întreagă rețea de propagandă putinistă.

Pentru început, compania a creat un call-center neoficial, a achiziționat de la un operator de telefonie mobilă 50 de mii de cartele și a început să sune insistent cetățenii R. Moldova. Mesajul repeta propaganda rusă despre referendumul privind integrarea R. Moldova în UE și se încheia cu un îndemn clar: votați împotriva modificării Constituției.

Cartelele erau folosite după metoda ”burner phone”, adică pentru o perioadă scurtă de timp, până când autoritățile aflau despre activitatea ilicită și blocau numerele. Atunci, angajații așa-zisului call-center pur și simplu luau alte cartele și continuau să apeleze cetățenii.

Am încercat să o contactăm pe Ecaterina Șpiț (Catea O.f. central, după cum o prezintă programele de identificare a numerelor de telefon), însă telefonul acesteia este deconectat.

Activitatea call-center-ului, supravegheată din Rusia de unul dintre coordonatorii ”pelerinajelor” preoțești la Moscova

Potrivit informațiilor obținute de Deschide.MD, fondatorul VIGEIS S.R.L., Ecaterina Șpiț, ar avea legături cu un oarecare Voronțov Vadim Petrovici, cetățean al Federației Ruse despre care sursele noastre relatează că a fost și unul dintre coordonatorii așa ziselor pelerinaje organizate de Patriarhia Moscovei și gruparea criminală Șor pentru preoții Mitropoliei Moldovei în perioada august-septembrie. Odată ajunși la Moscova, clericii erau preluați de Voronțov, care era responsabil de ghidarea și organizarea activităților pentru aceștia.

Acest Voronțov Vadim Petrovici este și administratorul campaniei de dezinformare lansate în preajma scrutinului electoral din 20 octombrie. Pe lângă call-center-ul improvizat printre mașinile de cusut de VIGEIS S.R.L., acesta a mai organizat ”bombardamentul” cetățenilor moldoveni cu mesaje SMS și pe rețelele Telegram și WhatsApp, în care conaționalii noștri erau îndemnați să voteze ”NU” la referendum. Aceste mesaje erau expediate de pe numere din Federația Rusă și Kazahstan, fapt care sugerează că centrul de apel al cusătorilor de haine din R. Moldova nu era singurul vârf de lance al ofensivei informaționale ruse.

Activitatea call-center-ului, promovată activ pe canalurile de Telegram ale grupării Șor

Potrivit Deschide.MD, mai multe surse din cadrul grupării Șor, cu acces la canalul Stop UE de pe Telegram și chat-bot-urile conexe, ne-au expediat capturi de ecran cu mesajele utilizate de oamenii oligarhului fugar pentru a promova activitatea call-center-ului.

„Bună ziua, colegi! Call-center-ul a început să efectueze apeluri de pe numere kazahe. Nu vă speriați, sunt de-ai noștri. Preveniți-i pe toți!”

„Numărul call-center-ului care va suna simpatizanții. Haideți să distribuim la maximum acest număr, ca oamenilor să nu le fie frică să răspundă!”, sunt doar câteva dintre mesajele distribuite pe grupurile de Telegram ale lui Șor.

Eșecul campaniei de dezinformare. Pregătiri pentru turul II al alegerilor prezidențiale

Nu cunoaștem cu exactitate câți cetățeni moldoveni au fost expuși acestei campanii de dezinformare coordonate de Kremlin și nici câți dintre ei au fost convinși să voteze ”NU” la referendum, însă, după prelucrarea de către CEC a tuturor proceselor verbale, putem spune că tentativele lor s-au soldat cu eșec. Referendumul constituțional privind integrarea R. Moldova în UE a fost susținut de majoritatea alegătorilor.

Acest lucru nu înseamnă că activitatea call-center-ului deschis de cei care, mai ieri, se îndeletniceau cu fabricarea articolelor de vestimentație, va înceta. Turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, reprezintă următoarea țintă a mașinăriei rusești de propagandă, mai scrie Deschide.MD.

În acest sens, autoritățile din R. Moldova s-au autosesizat și au demarat cercetări pe caz, iar Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova depune eforturi pentru a bloca toate cartelele achiziționate de VIGEIS S.R.L.

#fabrica #Sor #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.