FOTO De Ziua Mondială a Asistenței Umanitare, UN Women a subliniat rolul femeilor în gestionarea crizelor umanitare

19 Aug. 2022, 17:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2022, 17:39 // Actual //  bani.md

Mai multe femei din Republica Moldova, care s-au implicat din prima zi, alături de alte mii de femei din țara noastră, pentru a ajuta oamenii care au fugit din calea războiului din Ucraina, au vorbit despre experiența și motivația lor dar și importanța implicării fiecăruia dintre noi pentru a oferi sprijin oamenilor aflați în dificultate. Femeile s-au reunit în cadrul unui eveniment organizat de UN Women Moldova cu ocazia Zilei Mondiale a Asistenței Umanitare, sărbătorită anual la 19 august.

Astfel, UN Women a adus în vizor rolul primordial pe care îl au femeile din diferite domenii profesionale în implementarea și gestionarea răspunsului umanitar. Primare, gazde pentru persoanele refugiate, polițiste de frontieră, psihologe, toate aceste femei s-au trezit peste noapte lucrătoare umanitare și au reușit să asigure un răspuns eficient și demn.

Felicia Bechtold, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a mulțumit pentru solidaritate tuturor femeilor, gazdelor, asistentelor sociale, primarelor, funcționarelor, organizațiilor non-guvernamentale și internaționale pentru ajutorul oferit persoanelor refugiate: „În toată această perioadă, multe femei s-au implicat foarte activ, am apreciat organizarea lor, omenia lor, dar și cât de mult suflet au depus pentru a ajuta refugiații.”

„Din primele zile ale crizei refugiaților am înțeles ce înseamnă empatia în servicul de forță pe care o aduce o femeie, eu am vazut cu propriii mei ochi de ce în toate țările civilizate avem atât de multe femei cu epoleți care lucrează în serviciile de forță, eu am văzut ce înseamnă să fii femeie cu epoleți și psihologă și cum să abordezi problema persoanelor care intrau în țară. Empatia, capacitatea de a vedea în suferința omului propria suferință e ceea ce s-a întâmplat cu toată comunitatea, cu persoanele cu epoleți și cele fără epoleți. Iar eu, în calitate de secretară de Stat a Ministerului Afecrilor Interne am fost nevoită să iau anumite decizii, unele din ele fără precedent, pe care mi le-am asumat”, a menționat Jana Costachi, secretară de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

La eveniment au mai participat și femei refugiate care au reușit, datorită programelor și proiectelor susținute de UN Women, să-și găsească un loc de muncă sau fac voluntariat pentru a susține alte persoane nevoite să-și părăsească țara din cauza războiului.

„Ne dorim ca vocea acestor femei să fie auzită și să inspire și alți oameni pentru implicare activă prin donații, voluntariat, demersuri către autorități pentru ajutorarea refugiaților și a comunităților gazdă în necesitățile lor de zi cu zi. Acest război înseamnă un regres în materie de egalitate de gen, acces la drepturi și servicii, siguranță și bunăstare, în primul rând a femeilor. Crizele afectează în mod disproporționat femeile. Este important să ținem cont de elementele de gen atunci când oferim sprijin, atunci când ne programăm reusresele, intervențiile și programele. Femeile sunt agente ale schimbării și au un rol important în procesele desecuritate și pace.”, a menționat Svetlana Andrieș, specialistă programe UN Women.

Este esențial ca femeile să participe în mod egal la planificarea și luarea deciziilor în ceea ce privește răspunsul la nevoile umanitare, iar conducerea și contribuțiile lor să fie recunoscute și apreciate. Femeile și fetele joacă un rol cheie în supraviețuirea și reziliența comunităților afectate de criză. Atunci când criza lovește, femeile sunt adesea primele care răspund. De asemenea, acestea sunt afectate în mod disproporționat de conflicte. Aceste roluri multiple trebuie reflectate pe parcursul întregului proces de planificare și implementare a răspunsului umanitar.

Ziua Mondială a Asistenței Umanitare este sărbătorită în fiecare an la 19 august, reunind parteneri din întregul sistem umanitar pentru a promova supraviețuirea, bunăstarea și demnitatea persoanelor afectate de crize și pentru siguranța și securitatea lucrătorilor umanitari. Este o sărbătoare globală a oamenilor care ajută oamenii.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!