FOTO Fenomene extreme ale anului 2021 și la ce să ne așteptăm în viitor

În 2021, fenomenele extreme au fost numeroase, puternic mediatizate și tot mai des asociate, inclusiv de politicieni, cu încălzirea climei. Conferința de la Glasgow, apelul urgenței climatice din luna august, din Raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), dezastrele majore și pierderile de vieți omenești par să fi făcut auzit avertismentul anului pe care îl încheiem: „cod roșu pentru umanitate”.

Dezastrele anului 2021 sunt greu de plasat într-un top al gravității sau relevanței, spune climatologul Roxana Bojariu pentru Europa Liberă.

„E foarte greu de făcut o selecție pentru că am avut multe evenimente extraordinare: recordul din vestul Canadei cu o temperatură de 49,6 grade Celsius este doar unul dintre ele”, spune Roxana Bojariu, care adaugă că acest val de căldură, un astfel de record, nu ar fi putut fi anticipat de un climatolog, și este, potrivit tuturor studiilor ulterioare, în mod evident asociat încălzirii globale.

În privința valurilor de căldură, Roxana Bojariu îl menționează și pe cel din China, dar și recordul din 2021 din Sicilia, de 48,8 grade Celsius. Ea amintește însă că nu este vorba despre fenomene noi, ci de unele specifice ultimilor ani, chiar decenii.

„Clar este însă că am avut un val de căldură deosebit iar în 2021 s-au aglomerat foarte multe evenimente extreme. Poate în 31 decembrie nu vom spune că a fost cel mai cald an, dar va fi cu siguranță printre cele mai călduroase”, spune climatologul Roxana Bojariu.

Valul de căldură este cu atât mai relevant cu cât vine în paralel cu un fenomen care ar trebui să îl tempereze. 2021 a fost printre cei mai călduroși ani deși s-au simțit efectele de răcire ale fenomenului La Niña.

La Niña este un fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific în zona ecuatorială, opus fenomenului El Niño, caracterizat prin temperaturi neobișnuit de ridicate.

„În ciuda influenței La Niña, probabil că 2021 se va plasa între pozițiile cinci și șapte pe lista celor mai călduroși ani începând din a 2-a jumătate a secolului XIX. E totuși un fapt care ne aduce aminte că trăim o criză climatică, suntem într-o urgență climatică și fluctuațiile, chiar dacă mai apar, apar în jurul unor temperaturi din ce în ce mai mari. Nu avem practic o stabilitate climatică și asta e o mare problemă”, spune Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu menționează printre fenomenele de luat în considerare în 2021 și inundațiile din Vestul Europei, dovadă a gradului de distrugere majoră pe care o poate provoca natura în ciuda avansului societății.

„Este extrem de relevant și ce s-a întâmplat în Europa, cu inundațiile care au dus din păcate la moartea a peste 200 de oameni în Germania și Belgia și Olanda. Sunt țări care au o infrastructură bine pregătită, țări despre care am fi zis că sunt foarte bine pregătite să facă față unor asemenea fenomene, dar intensitatea precipitațiilor și severitatea lor au depășit limitele”, spune climatologul român.

Semnalele transmise de evenimentele anului 2021 sunt clare, arată Roxana Bojariu: vom avea fenomene extreme în continuare, cu intensitate și severitate din ce în ce mai mari.

Chiar dacă fenomenul La Niña va persista probabil până în primăvară, trăgând în jos temperatura globală pe 2022, anul viitor se va plasa „probabil printre primii 10 cei mai călduroși”, spune aceasta.

Fluctuațiile naturale maschează o parte din semnele încălzirii globale, dar o fac din ce în ce mai greu pe măsură ce omenirea a intrat într-o „accelerare a fenomenului schimbării climei”, arată expertul în climatologie. 2022 va fi în opinia sa un an călduros, nu cel mai călduros din ultimul deceniu, dar în top, „lucru ce ne arată clar că ne-am în scris pe o traiectorie accelerată de modificare climatică, de încălzire globală”.

În 2021, din Germania în Statele Unite și înapoi, în Marea Britanie, politicienii au început să se afle printre cei care au atras atenția cu privire la fenomenul încălzirii globale.

După publicarea Raportului IPCC în august, secretarul general al ONU António Guterres l-a descris drept un „cod roșu pentru umanitate”. Tot el a atras atenția în noiembrie, la Glasgow, că „ne săpăm propriile morminte”.

După inundațiile din Germania, politicienii locali au menționat încălzirea globală, după incendiile de pădure din vestul SUA s-a întâmplat la fel iar cu prilejul conferinței de la Glasgow, premierul Marii Britanii, Boris Johnson a spus că ne aflăm în ultimul moment dinaintea dezastrului. Este „ultima șansă” pentru salvarea Planetei, au transmis, gazdele Cop26, conferința mondială dedicată schimbărilor climatice și măsurilor care pot fi luate pentru evitarea efectelor catastrofale ale creșterii temperaturii globale.

#fenomene #intemperii #2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.