(FOTO) Palate din București, scoase la vânzare. La câte milioane de euro sunt evaluate

Dacă ai visat că trăieşi la palat, acum ai posibilitatea să-ţi cumperi unul. Condiţia e să ai câteva milioane de euro în cont. Prima ofertă – casa Miţei Biciclista, faimoasa curtezană care a primit locuinţa de la Regele Ferdinand. Imobilul de pe Amzei e evaluat la 4 milioane de euro, scrie Aleph News.

Casa Coanei Mița Biciclista este situată în inima Bucureștiului. Palatul aflat la doi pași de Piața Amzei, are 28 de camere şi 15 băi. A fost proiectată de arhitectul Nicolae Mihăescu în stil baroc cu influenţe Art Nouveau.

„Locația Casei Mița Biciclista este foarte bună din punct de vedere al unei clădiri de birouri. Am văzut că au început renovările la ea. La nivel de valori, e undeva între 2.000 și 4.000 de euro, pe metru pătrat construit. Pentru că e vorba de un randament al chiriilor din zonă”, afirmă Cristian Nicola, expert imobiliar.

Palatul Maurice Blank, fosta ambasadă a SUA la Bucureşti, e de vânzare

Şi Palatul bancherului Maurice Blank îşi caută proprietar. Timp de 70 de ani a fost sediul Ambasadei Statelor Unite. Din 2011, americanii s-au mutat și clădirea e părăsită.

Palatul lui Maurice Blank cuprinde 50 de camere înalte și spațioase și șase băi cu un stil asemănător Palatului Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu. Sunt 2.500 de metrii pătrați construiți și încă 2.000 de metri pătrați ai grădinii.

„Maurice Blank a fost unul dintre mari bancheri, mari finanțiști din perioada modorenă a României. A fost renovată înainte de-al Doilea Război Mondial și a rămas până în epoca post-decembristă ca sediul oficial al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Deci, cumva în comunism, când se spunea că “Vin americanii!”, și voiai să vezi unde sunt, măcar câți erau americani în comunism, acolo erau”, a povestit istoricul de la Fundația Calea Victoriei, Ionuț Marcu.

„Reprezintă, cu opulență și cu fast, ce însemna să fi bancher important pe vremea aceea în România”, a spus Ionel Oancea, arhitect.

„E localizat într-o zonă foarte bună, cu multe palate, din Batiștei, în spate la Hotel Intercontinental. Locație este foarte, foarte bună, dacă, tot la fel, se va dezvolta un hotel de lux. Valoare e, într-adevăr, puțin mai mică. În jur de două milioane de euro, fiind terenul destul de micuț. E nevoie, într-adevăr, de renovări foarte mari”, a afirmat Cristian Nicola, expert imobiliare.

Palatul Lahovary, unde a copilărit Prințesa Martha Bibescu, își caută proprietar

E de vânzare și reședința Marthei Bibescu, prințesa care a avut la picioare Parisul și Micul Paris. Palatul Lahovary din Dorobanţi are două etaje şi e înconjurat de o grădină mare.

Are o suprafață construită de 1.200 mp și o suprafață foarte generoasă a terenului, de 3.300 mp. Construcția a început în 1889, la cererea lui Ion Lahovary, tatăl prințesei.

„Acolo ar fi posibil și un hotel, ceva, un boutique hotel. În 2008, ea a fost cumpărată de o companie iordaniană, iar acum aceasta este în restructurare, ea fiind în portofoliul unei bănci italiene. Valoarea e dată, în principal, de terenul foarte mare pe care îl are, cât și de valoare arhitectonică a clădirii. E undeva în jur de 4-5 milioane de euro toată locația”, a explicat Cristian Nicola, expert în imobiliare.

#palate #imoboloare #proprietar #milioane de euro #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina