(FOTO) Promovarea agriculturii ecologice nu are vârstă! La 82 de ani, Nicolae Micu îi îndeamnă pe alții să devină ECO

07 Oct. 2021, 16:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
07 Oct. 2021, 16:08 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Produsele ECO sunt la mare căutare în zilele noastre, iar producătorii trebuie să se adapteze cerințelor de pe piață și să folosească diverse metode pentru a obține produse cât mai sănătoase și ecologice. Chiar dacă are de 82 de ani, agricultorul Nicolae Micu a reușit să obțină certificarea ecologică și trecut deja de câțiva ani la practici ecologice de prelucrare a solului și combatere a dăunătorilor.

„Nu mai folosim îngrășăminte și erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar și de meserie. Practică agricultura de 63 de ani.

În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o crește prin rotație, ajutând astfel la recuperarea solului și la stârpirea buruienilor. Totodată, e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătățind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alți ani, mai secetoși.

Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF) – PNUD, prin intermediul Asociației Patronale „Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociație de fermieri certificați ecologic din țară. El a fost susținut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât și de la gospodăriile casnice din satul Olișcani. Compostul substituie îngrășămintele de sinteză chimică și sporesc pe termen lung materia organică în sol.

„Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul”

Pentru a ajunge să fie promotor al agriculturii ecologice, Nicolae Micu a trecut o etapă îndelungată. Acum, agricultorul folosește tehnici precum rotația culturilor, neutilizarea îngrășămintelor chimice.

„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înțeles că fiecare trebuie să-și aducă contribuția pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Așa nu e corect. Abia de trei ani am trecut și noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem și pe alți colegi pe calea cea dreaptă și rațională.”, spune agricultorul. „Ca beneficiar de subvenții de la stat, ești pedepsit dacă folosești îngrășăminte chimice. Și chiar să nu fim pedepsiți, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producția crescută cu îngrășăminte. E ineficient și nesănătos.”, a adăugat acesta.

De asemenea, pentru a vedea care sunt cele mai eficiente metode, întreprinderea pe care o gestionează dnul Nicolae Micu efectuează diverse experimente.

Ne aflăm în satul Olișcani, raionul Șoldănești, în gospodăria Madino Agro SRL, care administrează împreună cu Micu&CO SRL 505 ha de terenuri agricole. Aici se fac și experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiți premergători, la diferite adâncimi: „Experimentăm să vedem care e mai rațional de folosit sau timpul când semănăm, sau desimea, sau cultura care e mai eficientă”, relatează Nicolae.

Îngrășămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”

Gospodăria deține și o fermă de vite mari cornute și gunoiul de la grajd e folosit ca îngrășământ organic pe câmp: „El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade și toate semințele de buruieni care sunt în gunoi își pierd puterea lor de încolțire. În asemenea mod este produs un îngrășământ concentrat și va fi mai rațional de aplicat, explică agronomul.

Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrășământ organic, care acoperă 100  de ha. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar și porțiunile pe care sunt depuse îngrășămintele.

Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului și complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”. De asemenea, agricultorul folosește „arme” ecologice împotriva dăunătorilor.

Și cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câțiva gândaci pe care i-am studiat și am dedus că pe gândacul ghebos îl

Producția de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ținem de condițiile care ni se impun și dacă ne ținem, noi putem azi produce, mâine producem și îi putem convinge pe alții să producă producție ecologică”, susține Nicolae Micu.

„Cu producția ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creșterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plățile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă dnul Nicolae.

17 Iun. 2026, 16:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iun. 2026, 16:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul României analizează eliminarea taxei de 25 de lei (aproximativ 1,25 euro) aplicate coletelor din afara Uniunii Europene, o măsură care a stârnit controverse între susținătorii comerțului online și reprezentanții magazinelor locale. Proiectul de lege, care a primit deja mai multe avize favorabile în Parlament, este prezentat de inițiatori drept o soluție pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și simplificarea cumpărăturilor online. În schimb, comercianții români avertizează că eliminarea taxei ar putea favoriza și mai mult platformele asiatice precum Temu și Shein, cu efecte negative asupra economiei locale și pieței muncii.

Taxa logistică se aplică coletelor extracomunitare cu valoare redusă. Potrivit susținătorilor proiectului, aceasta majorează artificial costul produselor comandate și creează sarcini administrative suplimentare pentru operatorii poștali și firmele de curierat.

De cealaltă parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale marilor platforme din afara Uniunii Europene. Organizația citează un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, potrivit căruia vânzările comercianților non-UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei (aproximativ 880 de milioane de euro).

Conform cercetării, într-un scenariu în care platformele din afara UE își continuă expansiunea fără măsuri de echilibrare a pieței, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei (circa 356 de milioane de euro) din contribuția sectorului la PIB în 2026, iar peste 4 600 de locuri de muncă ar putea dispărea.

Reprezentanții industriei mai arată că taxa de 25 de lei românești a adus la bugetul de stat circa 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026.

Amintim că în Republica Moldova autoritățile intenționează să aplice taxe pentru cumpărăturile pe coletele internaționale din octombrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!