NFT-urile au înregistrat vânzări RECORD în trimestrul al treilea. Au urcat la 10,7 miliarde de dolari

Acronimul NFT înseamnă non-fungible token. Acesta este un tip de token de cryptomonedă care rulează pe contracte smart pe un blockchain, de obicei este vorba de blockchain-ul Ethereum.

NFT-urile folosesc tehnologia blockchain pentru a înregistra proprietatea asupra obiectelor digitale, cum ar fi imagini, videoclipuri, obiecte de colecţie şi chiar terenuri în lumi virtuale.

Valoarea din al treilea trimestru a crescut de la 1,3 miliarde de dolari în al doilea trimestru şi de la 1,2 miliarde de dolari în primul trimestru, potrivit DappRadar.

Pe cea mai mare piaţă NFT, OpenSea, volumul vânzărilor a atins 3,4 miliarde de dolari în august. Activitatea a rămas puternică chiar şi în septembrie, când pieţele bursiere globale s-au clătinat.

Creşterile de preţ ale criptomonedelor în timpul pandemiei COVID-19 sunt deseori invocate drept un motor de creştere a pieţei NFT – deoarece oamenii folosesc criptomonedele pentru a cumpăra NFT – dar entuziaştii spun că activele cripto au valoare independent de condiţiile de piaţă.

Cifrele DappRadar, care includ mai multe lanţuri de blocuri şi tranzacţii „off-chain”, plasează volumul total al vânzărilor din 2021 la 13,2 miliarde de dolari. O altă companie de studii de piaţă, CryptoSlam, care exclude vânzările „off-chain”, spune că cifra este de 9,6 miliarde de dolari.

Între timp, NonFungible.com, care urmăreşte NFT-urile doar pe blockchain-ul ethereum, plasează volumul total din 2021 la 7 miliarde de dolari.

Cea mai scumpă vânzare cunoscută de NFT a fost un colaj digital vândut la Christie’s pentru 69,3 milioane de dolari în luna martie. De atunci, niciun NFT cunoscut nu s-a mai apropiat de acest preţ, dar casele de licitaţii încă mai organizează vânzări de NFT, care ajung adesea la milioane de euro.

În ciuda vânzărilor în creştere şi a faptului că celebrităţile şi alţi investitori au adoptat această tendinţă, numărul de cumpărători de NFT rămâne relativ mic: în trimestrul al treilea au existat doar 265.927 de portofele active care tranzacţionau NFT pe blockchain-ul ethereum, potrivit NonFungible.com.

Mai mult de jumătate din NFT-urile vândute în T3 au fost de 101-1.000 de dolari, în timp ce cele din intervalul 1.001-10.000 de dolari au reprezentat 20% din vânzări, iar 17% au ajuns la mai puţin de 100 de dolari, a precizat NonFungible.com.

O marcă NFT care a înregistrat o creştere deosebit de mare în trimestrul al treilea a fost Art Blocks, un proiect cu sediul în SUA care vinde NFT-uri de opere de artă digitală generate algoritmic.

Sâmbătă, un NFT Art Blocks s-a vândut cu 2.100 de ether (aproximativ 6,9 milioane de dolari la momentul respectiv). Preţurile medii ale Art Blocks au crescut la aproximativ 15.100 de dolari pe NFT în septembrie, faţă de 3.300 de dolari în iulie, potrivit CryptoSlam.

NFT-urile legate de jocuri de noroc au crescut şi ele, jocul bazat pe blockchain Axie Infinity fiind lider în sectorul „play-to-earn”, cu venituri de 776 de milioane de dolari în al treilea trimestru, potrivit DappRadar.

#case la pret mic #NFT #record #vanzari #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.