(FOTO) „RE:UKRAINE” - O firmă de arhitectură din Ucraina vrea să construiască un sat modular pentru refugiați

Un studio de arhitectură cu sediul în Kiev proiectează un sat modular menit să adăpostească persoanele care au fost nevoiți să-și părăsească casele în urma războiului din Ucraina. Proiectul de oraș modular poartă numele „RE:UKRAINE”, scrie Business Insider.

Peste 4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de când forțele ruse au invadat țara în urmă cu o lună, potrivit ultimelor date de la Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați. Totuși, alte 6,5 milioane de ucraineni au rămas în interior, conform cifrelor Organizației Internaționale pentru Migrație a Națiunilor Unite.

„Cea mai mare idee a proiectului este de a permite oamenilor să mențină un mod demn de viață”, a declarat Slava Balbek, fondatorul și CEO-ul Balbek Bureau, pentru Insider prin intermediul unui apel telefonic, întrucât se află acum la Kiev. „Numele provine de la cuvântul „case pentru refugiați” și știam că trebuie să reamenajăm, să reconstruim și să renovăm Ucraina”, a spus CEO-ul. „Ideea noastră este să facem posibil ca oamenii să simtă confortul pe care l-au avut în apartamentele lor, fie că tocmai l-au pierdut, fie când casele lor au fost bombardate sau arse”, a adăugat el.

Proiectul orașului este conceput în așa fel încât să poată fi implementat rapid și cu resurse care sunt la îndemână. Având diferite opțiuni de material, proiectul atenuează imprevizibilitatea războiului și orice șocuri ale lanțului de aprovizionare, a spus CEO-ul.

„Dacă opțiunea unu se confruntă cu probleme, atunci trecem și continuăm să cu a doua opțiune”, a spus Balbek.

Interiorul pot fi modificat pentru a se potrivi diferitelor utilizări ale vieții de zi cu zi, inclusiv dormitoare, bucătării, băi și chiar zone de agrement comune, conform unui comunicat de presă al companiei.

Modulele, care măsoară 6,6 metri pe 3,3 metri fiecare, vor fi grupate în secțiuni rezidențiale autosuficiente, care au băi comune, bucătării comune și spații comune pentru ca rezidenții să interacționeze între ei.

Secțiunile rezidențiale pot fi amenajate în cartiere cu spații verzi și locuri de joacă dedicate, a spus Balbek. Aceste planuri pot fi mărite până la dimensiunea unui oraș mic pentru a găzdui aproximativ 8.000 de oameni.

„Nu contează cum arată, pentru că structura prezentării noastre, arătăm analiza, funcția, principiul unei vieți confortabile. Deci important, este într-adevăr un sistem de locuințe pentru refugiați”, a continuat el.

Echipa lucrează în prezent la crearea a trei iterații ale casei modulare folosind materiale diferite – inclusiv unul care este construit cu panouri de aluminiu și izolație – pentru a se asigura că toate sunt durabile, a spus Balbek.

Echipa este încă în discuții cu autoritățile și investitorii privați, dar Balbek a spus că speră să înceapă construirea acestor adăposturi în curând, în special în părțile de vest ale Ucrainei, care au fost relativ adăpostite de lupte până acum.

„Materialele pot rezista, cred, 20, 30 de ani. Dar sper că nu vor trece mai mult de trei ani până când casele vor fi reconstruite, orașele vor fi reconstruite și oamenii se vor întoarce la casele lor”.

#RE:UKRAINE #design de interior #refugiati #arhitectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.