(FOTO) „RE:UKRAINE” - O firmă de arhitectură din Ucraina vrea să construiască un sat modular pentru refugiați

Un studio de arhitectură cu sediul în Kiev proiectează un sat modular menit să adăpostească persoanele care au fost nevoiți să-și părăsească casele în urma războiului din Ucraina. Proiectul de oraș modular poartă numele „RE:UKRAINE”, scrie Business Insider.

Peste 4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de când forțele ruse au invadat țara în urmă cu o lună, potrivit ultimelor date de la Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați. Totuși, alte 6,5 milioane de ucraineni au rămas în interior, conform cifrelor Organizației Internaționale pentru Migrație a Națiunilor Unite.

„Cea mai mare idee a proiectului este de a permite oamenilor să mențină un mod demn de viață”, a declarat Slava Balbek, fondatorul și CEO-ul Balbek Bureau, pentru Insider prin intermediul unui apel telefonic, întrucât se află acum la Kiev. „Numele provine de la cuvântul „case pentru refugiați” și știam că trebuie să reamenajăm, să reconstruim și să renovăm Ucraina”, a spus CEO-ul. „Ideea noastră este să facem posibil ca oamenii să simtă confortul pe care l-au avut în apartamentele lor, fie că tocmai l-au pierdut, fie când casele lor au fost bombardate sau arse”, a adăugat el.

Proiectul orașului este conceput în așa fel încât să poată fi implementat rapid și cu resurse care sunt la îndemână. Având diferite opțiuni de material, proiectul atenuează imprevizibilitatea războiului și orice șocuri ale lanțului de aprovizionare, a spus CEO-ul.

„Dacă opțiunea unu se confruntă cu probleme, atunci trecem și continuăm să cu a doua opțiune”, a spus Balbek.

Interiorul pot fi modificat pentru a se potrivi diferitelor utilizări ale vieții de zi cu zi, inclusiv dormitoare, bucătării, băi și chiar zone de agrement comune, conform unui comunicat de presă al companiei.

Modulele, care măsoară 6,6 metri pe 3,3 metri fiecare, vor fi grupate în secțiuni rezidențiale autosuficiente, care au băi comune, bucătării comune și spații comune pentru ca rezidenții să interacționeze între ei.

Secțiunile rezidențiale pot fi amenajate în cartiere cu spații verzi și locuri de joacă dedicate, a spus Balbek. Aceste planuri pot fi mărite până la dimensiunea unui oraș mic pentru a găzdui aproximativ 8.000 de oameni.

„Nu contează cum arată, pentru că structura prezentării noastre, arătăm analiza, funcția, principiul unei vieți confortabile. Deci important, este într-adevăr un sistem de locuințe pentru refugiați”, a continuat el.

Echipa lucrează în prezent la crearea a trei iterații ale casei modulare folosind materiale diferite – inclusiv unul care este construit cu panouri de aluminiu și izolație – pentru a se asigura că toate sunt durabile, a spus Balbek.

Echipa este încă în discuții cu autoritățile și investitorii privați, dar Balbek a spus că speră să înceapă construirea acestor adăposturi în curând, în special în părțile de vest ale Ucrainei, care au fost relativ adăpostite de lupte până acum.

„Materialele pot rezista, cred, 20, 30 de ani. Dar sper că nu vor trece mai mult de trei ani până când casele vor fi reconstruite, orașele vor fi reconstruite și oamenii se vor întoarce la casele lor”.

#RE:UKRAINE #design de interior #refugiati #arhitectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.