(FOTO) „RE:UKRAINE” - O firmă de arhitectură din Ucraina vrea să construiască un sat modular pentru refugiați

Un studio de arhitectură cu sediul în Kiev proiectează un sat modular menit să adăpostească persoanele care au fost nevoiți să-și părăsească casele în urma războiului din Ucraina. Proiectul de oraș modular poartă numele „RE:UKRAINE”, scrie Business Insider.

Peste 4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de când forțele ruse au invadat țara în urmă cu o lună, potrivit ultimelor date de la Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați. Totuși, alte 6,5 milioane de ucraineni au rămas în interior, conform cifrelor Organizației Internaționale pentru Migrație a Națiunilor Unite.

„Cea mai mare idee a proiectului este de a permite oamenilor să mențină un mod demn de viață”, a declarat Slava Balbek, fondatorul și CEO-ul Balbek Bureau, pentru Insider prin intermediul unui apel telefonic, întrucât se află acum la Kiev. „Numele provine de la cuvântul „case pentru refugiați” și știam că trebuie să reamenajăm, să reconstruim și să renovăm Ucraina”, a spus CEO-ul. „Ideea noastră este să facem posibil ca oamenii să simtă confortul pe care l-au avut în apartamentele lor, fie că tocmai l-au pierdut, fie când casele lor au fost bombardate sau arse”, a adăugat el.

Proiectul orașului este conceput în așa fel încât să poată fi implementat rapid și cu resurse care sunt la îndemână. Având diferite opțiuni de material, proiectul atenuează imprevizibilitatea războiului și orice șocuri ale lanțului de aprovizionare, a spus CEO-ul.

„Dacă opțiunea unu se confruntă cu probleme, atunci trecem și continuăm să cu a doua opțiune”, a spus Balbek.

Interiorul pot fi modificat pentru a se potrivi diferitelor utilizări ale vieții de zi cu zi, inclusiv dormitoare, bucătării, băi și chiar zone de agrement comune, conform unui comunicat de presă al companiei.

Modulele, care măsoară 6,6 metri pe 3,3 metri fiecare, vor fi grupate în secțiuni rezidențiale autosuficiente, care au băi comune, bucătării comune și spații comune pentru ca rezidenții să interacționeze între ei.

Secțiunile rezidențiale pot fi amenajate în cartiere cu spații verzi și locuri de joacă dedicate, a spus Balbek. Aceste planuri pot fi mărite până la dimensiunea unui oraș mic pentru a găzdui aproximativ 8.000 de oameni.

„Nu contează cum arată, pentru că structura prezentării noastre, arătăm analiza, funcția, principiul unei vieți confortabile. Deci important, este într-adevăr un sistem de locuințe pentru refugiați”, a continuat el.

Echipa lucrează în prezent la crearea a trei iterații ale casei modulare folosind materiale diferite – inclusiv unul care este construit cu panouri de aluminiu și izolație – pentru a se asigura că toate sunt durabile, a spus Balbek.

Echipa este încă în discuții cu autoritățile și investitorii privați, dar Balbek a spus că speră să înceapă construirea acestor adăposturi în curând, în special în părțile de vest ale Ucrainei, care au fost relativ adăpostite de lupte până acum.

„Materialele pot rezista, cred, 20, 30 de ani. Dar sper că nu vor trece mai mult de trei ani până când casele vor fi reconstruite, orașele vor fi reconstruite și oamenii se vor întoarce la casele lor”.

#RE:UKRAINE #design de interior #refugiati #arhitectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.