(FOTO) „RE:UKRAINE” – O firmă de arhitectură din Ucraina vrea să construiască un sat modular pentru refugiați

05 Apr. 2022, 16:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
05 Apr. 2022, 16:37 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Un studio de arhitectură cu sediul în Kiev proiectează un sat modular menit să adăpostească persoanele care au fost nevoiți să-și părăsească casele în urma războiului din Ucraina. Proiectul de oraș modular poartă numele „RE:UKRAINE”, scrie  Business Insider.

Peste 4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de când forțele ruse au invadat țara în urmă cu o lună, potrivit ultimelor date de la Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați. Totuși, alte 6,5 milioane de ucraineni au rămas în interior, conform cifrelor Organizației Internaționale pentru Migrație a Națiunilor Unite.

„Cea mai mare idee a proiectului este de a permite oamenilor să mențină un mod demn de viață”, a declarat Slava Balbek, fondatorul și CEO-ul Balbek Bureau, pentru Insider prin intermediul unui apel telefonic, întrucât se află acum la Kiev. „Numele provine de la cuvântul „case pentru refugiați” și știam că trebuie să reamenajăm, să reconstruim și să renovăm Ucraina”, a spus CEO-ul. „Ideea noastră este să facem posibil ca oamenii să simtă confortul pe care l-au avut în apartamentele lor, fie că tocmai l-au pierdut, fie când casele lor au fost bombardate sau arse”, a adăugat el.

Proiectul orașului este conceput în așa fel încât să poată fi implementat rapid și cu resurse care sunt la îndemână. Având diferite opțiuni de material, proiectul atenuează imprevizibilitatea războiului și orice șocuri ale lanțului de aprovizionare, a spus CEO-ul.

„Dacă opțiunea unu se confruntă cu probleme, atunci trecem și continuăm să cu a doua opțiune”, a spus Balbek.

Interiorul pot fi modificat pentru a se potrivi diferitelor utilizări ale vieții de zi cu zi, inclusiv dormitoare, bucătării, băi și chiar zone de agrement comune, conform unui comunicat de presă al companiei.

Modulele, care măsoară 6,6 metri pe 3,3 metri fiecare, vor fi grupate în secțiuni rezidențiale autosuficiente, care au băi comune, bucătării comune și spații comune pentru ca rezidenții să interacționeze între ei.

Secțiunile rezidențiale pot fi amenajate în cartiere cu spații verzi și locuri de joacă dedicate, a spus Balbek. Aceste planuri pot fi mărite până la dimensiunea unui oraș mic pentru a găzdui aproximativ 8.000 de oameni.

„Nu contează cum arată, pentru că structura prezentării noastre, arătăm analiza, funcția, principiul unei vieți confortabile. Deci important, este într-adevăr un sistem de locuințe pentru refugiați”, a continuat el.

Echipa lucrează în prezent la crearea a trei iterații ale casei modulare folosind materiale diferite – inclusiv unul care este construit cu panouri de aluminiu și izolație – pentru a se asigura că toate sunt durabile, a spus Balbek.

Echipa este încă în discuții cu autoritățile și investitorii privați, dar Balbek a spus că speră să înceapă construirea acestor adăposturi în curând, în special în părțile de vest ale Ucrainei, care au fost relativ adăpostite de lupte până acum.

„Materialele pot rezista, cred, 20, 30 de ani. Dar sper că nu vor trece mai mult de trei ani până când casele vor fi reconstruite, orașele vor fi reconstruite și oamenii se vor întoarce la casele lor”.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 12:21 // Actual //  Ursu Victor

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!