(FOTO) S-a îmbogățit ilicit! Primul judecător din Moldova, la pușcărie. Nu va avea voie nici să activeze timp de 15 ani

Oleg Melniciuc, cunoscut ca primul judecător acuzat pentru îmbogățire ilicită cu un dosar pe numele său trimis în instanță de procurori, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. În plus, 15 ani nu are voie să dețină funcții în domeniul jurisprudenței. Sentinţa a fost pronunţată vineri, 3 septembrie curent, de judecătoarea Aurelia Pleșca din Judecătoria Anenii Noi, scrie Realitatea.md.

Procurorii au solicitat 10 ani de închisoare pentru Oleg Melniciuc, însă prima instanță a decis șapte, menționând că procesul a încetat pe un articol de învinuire din cauza expirării termenului de prescripție. Totodată, pedeapsa va fi pusă în aplicare doar după o decizie definitivă asupra dosarului, ceea ce ar putea însemna că va ajunge și la Curtea de Apel, în a doua instanță ierarhic superioară.

Până atunci, a fost menținut sechestru pe anumite bunuri ale familiei sale, cum ar fi o cotă parte dintr-un imobil, dar și pe un automobil de marca Mercedes înregistrat pe numele soției sale, Diana Melniciuc. Valoarea totală ar fi de 1 milion de lei.

Oleg Melniciuc nu și-ar fi recunoscut vina în dosar. Acesta a fost finalizat și trimis pe masa magistraților în 2018. Procurorii au stabilit că, între 2013 și 2017, a completat eronat declarațiile de avere, în timp ce era judecător și președinte interimar la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. La fel, între 2014 și 2016, a obținut venituri de circa 1,5 milioane de lei, însă a avut cheltuieli de peste 2 milioane de lei. Diferența de sumă ar fi fost declarată ca donație de la părinți, însă procurorii au calificat-o „din surse suspecte”. A fost acuzat de îmbogățire ilicită, prin deţinerea, personală sau prin intermediul terților, a bunurilor, a căror valoare depăşeşte substanţial mijloacele dobândite.

#imbogatit ilicit #puscarie #judecator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.