(FOTO) S-au împlinit 13 ani de la lansarea primului telefon cu Android: T-Mobile G1. Cum arăta

În urmă cu 13 ani, pe 23 septembrie 2008, Google lansa primul telefon sub brand propriu și, totodată, sistemul de operare Android. Telefonul se numea T-Mobile G1, fiind disponibil exclusiv la acest operator din SUA. Desigur, telefonul nu era produs de Google, ci era un parteneriat cu HTC, care a oferit companiei modelul HTC Dream pentru a-l folosi drept modelul pilot pentru noul sistem de operare Google. Telefonul arăta foarte diferit față de ceea ce numim astăzi „smartphone”, în timp ce sistemul său de operare a suferit de-a lungul timpului multe modificări importante.

Primul telefon cu Android avea un design ciudat și nu integra jack de căști

T-Mobile G1 era un smartphone echipat cu chipset-ul MSM7201A de la Qualcomm, un model single-core la 528 MHz, cu un GPU Adreno 130. Acesta folosea 192 MB memorie RAM și 256 MB stocare internă, asigura conectivitate 3G și integra Bluetooth 2.0 și Wi-Fi. Acest telefon este atât de vechi încât nici măcar nu folosea micro-USB, ci mini-USB. De asemenea, telefonul nu avea un jack pentru căști, o decizie ciudată în 2008. Ecranul de 3,2” afișa o rezoluție de 480 x 320 pixeli. Fiind un telefon relativ mic comparat cu ceea ce avem astăzi, acesta cântărea și puțin: doar 158 de grame, dar era destul de gros, la 17,1 mm în profil. Greutatea a fost păstrată la un nivel scăzut datorită construcției complete din plastic.

Totuși, există câteva lucruri pe care nu le mai găsim acum pe telefoane, dar pe care T-Mobile G1 le avea. În primul rând, butonul principal din mijloc era o rotiță la 360 de grade, care putea fi folosită pentru navigarea interfeței sau scroll în pagini web și documente. Apoi, ecranul era montat pe o șină și putea fi împins pentru a dezvălui o tastatură completă QWERTY. Mulți producători de telefoane încă nu aveau încredere deplină în soluția Apple de pe primul iPhone care propunea doar un ecran tactil, fără butoane fizice.

Telefonul produs de HTC a arătat la momentul respectiv ceea ce poate fi realizat în spațiul mobil cu un sistem de operare open source de la Google și a dat startul pieței de smartphone-uri așa cum o cunoaștem astăzi. Desigur, acest model nu a fost un mare succes comercial, reușind să vândă în jumătate de an doar un milion de unități.

#primul telefon #googlr #13 ani #android

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.