(FOTO) S-au împlinit 13 ani de la lansarea primului telefon cu Android: T-Mobile G1. Cum arăta

În urmă cu 13 ani, pe 23 septembrie 2008, Google lansa primul telefon sub brand propriu și, totodată, sistemul de operare Android. Telefonul se numea T-Mobile G1, fiind disponibil exclusiv la acest operator din SUA. Desigur, telefonul nu era produs de Google, ci era un parteneriat cu HTC, care a oferit companiei modelul HTC Dream pentru a-l folosi drept modelul pilot pentru noul sistem de operare Google. Telefonul arăta foarte diferit față de ceea ce numim astăzi „smartphone”, în timp ce sistemul său de operare a suferit de-a lungul timpului multe modificări importante.

Primul telefon cu Android avea un design ciudat și nu integra jack de căști

T-Mobile G1 era un smartphone echipat cu chipset-ul MSM7201A de la Qualcomm, un model single-core la 528 MHz, cu un GPU Adreno 130. Acesta folosea 192 MB memorie RAM și 256 MB stocare internă, asigura conectivitate 3G și integra Bluetooth 2.0 și Wi-Fi. Acest telefon este atât de vechi încât nici măcar nu folosea micro-USB, ci mini-USB. De asemenea, telefonul nu avea un jack pentru căști, o decizie ciudată în 2008. Ecranul de 3,2” afișa o rezoluție de 480 x 320 pixeli. Fiind un telefon relativ mic comparat cu ceea ce avem astăzi, acesta cântărea și puțin: doar 158 de grame, dar era destul de gros, la 17,1 mm în profil. Greutatea a fost păstrată la un nivel scăzut datorită construcției complete din plastic.

Totuși, există câteva lucruri pe care nu le mai găsim acum pe telefoane, dar pe care T-Mobile G1 le avea. În primul rând, butonul principal din mijloc era o rotiță la 360 de grade, care putea fi folosită pentru navigarea interfeței sau scroll în pagini web și documente. Apoi, ecranul era montat pe o șină și putea fi împins pentru a dezvălui o tastatură completă QWERTY. Mulți producători de telefoane încă nu aveau încredere deplină în soluția Apple de pe primul iPhone care propunea doar un ecran tactil, fără butoane fizice.

Telefonul produs de HTC a arătat la momentul respectiv ceea ce poate fi realizat în spațiul mobil cu un sistem de operare open source de la Google și a dat startul pieței de smartphone-uri așa cum o cunoaștem astăzi. Desigur, acest model nu a fost un mare succes comercial, reușind să vândă în jumătate de an doar un milion de unități.

#primul telefon #googlr #13 ani #android

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.