(FOTO/VIDEO) Avionul privat al lui Roman Abramovich - unul dintre cele mai scumpe aeronave din lume. Arată bestial

Proprietarul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovich, deține unul dintre cele mai scumpe avioane private din lume – un Boeing 767-33AER completat cu o sală de banchet poleită cu aur.

Avionul privat al oligarhului Roman Arkadyevic Abramovich este un Boeing 767-33AER personalizat, evaluat la 170 de milioane de dolari. Înregistrat oficial ca P4-MES, a primit porecla „Banditul” datorită dungilor sale negre caracteristice înclinate lângă fereastra cabinei.

Nava aerospațială a fost construită în 2003 pentru copania Hawaiian Airlines. Cu toate acestea, hawaiianul a ajuns să anuleze comanda, iar Abramovich a cumpărat avionul în 2004. Acesta este operat de compania privată de charter aerian Global Jet Luxembourg, cunoscută anterior sub numele de Silver Arrows.

SONY DSC

Avionul are o cabină de 4,7 metri lățime și o sală de banchet pentru 30 de persoane. De asemenea este este una dintre cele mai sigure aeronave de pe planetă. Datorită sistemului său de protecție avionul este protejat atât de atacurile sol-aer, cât și de cele aer-aer prin perturbarea sistemelor de ghidare a potențialelor rachete balistice de intrare. De asemenea, blocează frecvențele radio ale forțelor neprietenoase.

Interiorul aeronavei este conceptualizat de designerul de iahturi britanic Andrew Winch. Are mobilier din castan, o bucătărie completă, un birou și, bineînțeles, un dormitor cu un pat dublu și baie proprie, toate cu ornamente cu aur. Avionul este propulsat de motoare Pratt & Whitney PW4000 și are o viteză de croazieră de 850 km / h.

Conacul zburător al lui Abramovich apare în mod regulat pe listele celor mai scumpe avioane private din lume.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu afirmă că intenția Republica Moldova de a încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional fără componentă de finanțare poate avea efecte pozitive pentru economia țării, însă reflectă și lipsa spațiului fiscal pentru contractarea unor noi împrumuturi.

Potrivit parlamentarului, prezența FMI în procesele economice ale Moldovei a avut de-a lungul timpului un rol important în menținerea disciplinei bugetare și în limitarea deciziilor populiste ale unor guverne.

„Eu privesc pozitiv acest lucru. Tot timpul am spus că noi trebuie să avem un acord cu FMI, cu componentă financiară sau fără componentă financiară. De multe ori, prezența FMI a mai temperat elanul unor politicieni care au încercat, prin populism, să cheltuie bani publici și să ignore deficitul bugetar, cam cum se întâmplă acum”, a declarat Ion Chicu.

Totodată, fostul premier susține că lipsa componentei financiare în viitorul acord nu este determinată de o situație favorabilă a finanțelor publice, ci de limitele existente privind îndatorarea statului.

„Această renunțare, să spunem benevolă, la componenta financiară este cauzată de lipsa spațiului fiscal. Nu mai putem împrumuta mai mult decât este prevăzut în acordul de finanțare existent cu FMI, de aproximativ 1,39 miliarde de dolari”, a explicat deputatul.

Potrivit acestuia, până în 2027, Republica Moldova nu ar putea contracta împrumuturi suplimentare peste limitele stabilite, deoarece deficitul bugetar ar depăși nivelurile permise.

Chicu a menționat că, în aceste condiții, un acord fără finanțare ar putea oferi în continuare suport tehnic și consultativ din partea FMI și ar include o serie de condiționalități privind reformele economice și fiscale.

„Acest acord fără bani este important și pentru că presupune anumite condiționalități, care sunt convins că vor fi benefice pentru țară, dacă vor fi respectate”, a mai declarat Ion Chicu.

Republica Moldova a solicitat Fondului Monetar Internațional (FMI) lansarea unei noi programe de cooperare, însă fără componentă financiară. Despre acest lucru a anunțat miercuri șefa reprezentanței permanente a FMI la Chișinău, Svetlana Cerović.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.