(FOTO/VIDEO) Avionul privat al lui Roman Abramovich - unul dintre cele mai scumpe aeronave din lume. Arată bestial

Proprietarul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovich, deține unul dintre cele mai scumpe avioane private din lume – un Boeing 767-33AER completat cu o sală de banchet poleită cu aur.

Avionul privat al oligarhului Roman Arkadyevic Abramovich este un Boeing 767-33AER personalizat, evaluat la 170 de milioane de dolari. Înregistrat oficial ca P4-MES, a primit porecla „Banditul” datorită dungilor sale negre caracteristice înclinate lângă fereastra cabinei.

Nava aerospațială a fost construită în 2003 pentru copania Hawaiian Airlines. Cu toate acestea, hawaiianul a ajuns să anuleze comanda, iar Abramovich a cumpărat avionul în 2004. Acesta este operat de compania privată de charter aerian Global Jet Luxembourg, cunoscută anterior sub numele de Silver Arrows.

SONY DSC

Avionul are o cabină de 4,7 metri lățime și o sală de banchet pentru 30 de persoane. De asemenea este este una dintre cele mai sigure aeronave de pe planetă. Datorită sistemului său de protecție avionul este protejat atât de atacurile sol-aer, cât și de cele aer-aer prin perturbarea sistemelor de ghidare a potențialelor rachete balistice de intrare. De asemenea, blocează frecvențele radio ale forțelor neprietenoase.

Interiorul aeronavei este conceptualizat de designerul de iahturi britanic Andrew Winch. Are mobilier din castan, o bucătărie completă, un birou și, bineînțeles, un dormitor cu un pat dublu și baie proprie, toate cu ornamente cu aur. Avionul este propulsat de motoare Pratt & Whitney PW4000 și are o viteză de croazieră de 850 km / h.

Conacul zburător al lui Abramovich apare în mod regulat pe listele celor mai scumpe avioane private din lume.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.