(FOTO/VIDEO) Orașul australian de 68 de miliarde de dolari care dorește să devină următorul Silicon Valley. Cum arată

25 Mai 2021, 06:52
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Mai 2021, 06:52 // Oameni şi Idei //  MD Bani

S-ar putea să nu fi auzit niciodată de acest oraș. Este vorba de Greater Springfield, care se află pe coasta de aur a Australiei, la 25 kilometri de Brisbane și se deosebește prin designul său. Orașul nu are încă 30 de ani și în curând ar putea deveni noul Silicon Valley.

„Lumea a învățat multe de la Silicon Valley”, a declarat fondatorul Maha Sinnathamby.

Sinnathamby este creierul din spatele Greater Springfield, singurul oraș privat din Australia și primul oraș planificat de când a fost creată capitala Canberra în urmă cu mai bine de un secol. Magnatul octogenar al proprietății – care a petrecut o carieră de 50 de ani creând dezvoltări rezidențiale și comerciale în toată Australia – a declarat că cel mai recent proiect al său, la fel ca inspirația sa Silicon Valley, este despre crearea unui centru de afaceri modern conceput în jurul tehnologiei, educației și îngrijirii sănătății.

La moment, Sinnathamby caută companii de renume care să-l ajute să realizeze următoarea etapă a viziunii sale estimate la 68 miliarde de dolari, scrie CNBC.

„Încercăm să atragem Microsofts și Google din lume”, a spus Sinnathamby, menționând că grupul este în prezent în discuții cu o companie multinațională de tehnologie.

Un centru de inovație pentru Asia Pacific

Dezvoltat pe un teren de 7.000 de acri cumpărat cu 6,1 milioane de dolari, Greater Springfield – a zecea cea mai mare comunitate planificată din lume – este deja un oraș viu, care respira, mult schimbat față de operațiunea forestieră dezafectată dobândită de Sinnathamby în 1992.

Găzduiește astăzi 46.000 de rezidenți, 16.500 de case, 11 școli, un campus universitar național, un spital și o linie de cale ferată care îl leagă de vecinul Brisbane. Sinnathamby a declarat că orașul este până acum 25% finalizat după ce a primit 15 miliarde de dolari în fonduri private și de stat.

Dar sunt necesare mai multe întreprinderi pentru a-l transforma într-un adevărat centru de inovare în Asia-Pacific și să-și atingă obiectivele de triplare a populației și crearea a 52.000 de noi locuri de muncă până în 2030. Până în prezent, 20.000 de locuri de muncă au fost create direct și indirect în cadrul proiectului, SCG a spus.

„Vrem să-l turbocomprimăm cu companii extrem de respectabile, care sunt extrem de talentate și care doresc să obțină o mulțime de profituri”, a spus Sinnathamby. „Nu putem face această treabă masivă pe cont propriu.”

Momeala, așa cum spune Sinnathamby, este locația ecologică a orașului, care, la fel ca Silicon Valley, oferă companiilor un spațiu pentru experimentare. Aceasta include oferirea de facilități special construite, în care companiile mari și start-up-urile mai mici pot inova. Între timp, „laboratorul său de viață” oferă spațiu pentru testarea noilor tehnologii legate de munca inteligentă, viață, învățare și joacă.

Engie SA este o afacere care testează în prezent apele. În 2018, compania franceză de utilități a semnat o alianță strategică de 50 de ani pentru a face din Greater Springfield Australia primul oraș cu energie netă zero, deoarece își propune să își prezinte acreditările ecologice.

Până în 2038, Engie planifică ca orașul să genereze mai multă energie decât consumă, concentrându-se pe cinci piloni cheie: planificare urbană, mobilitate, clădiri, energie și tehnologie. Creșterea infrastructurii vehiculelor electrice, prioritizarea transportului public, construirea de clădiri ecologice, introducerea panourilor solare în toate acoperișurile disponibile și păstrarea a 30% din proprietatea teritorială a regiunii pentru spații verzi deschise se numără printre diferitele metode pe care le va folosi pentru a realiza acest lucru.

În altă parte, la începutul acestei luni, start-up-ul din Sydney, Lavo, a ales Greater Springfield ca centru de producție pentru setul său de baterii cu hidrogen de 30 de ani, „primul în lume”, despre care se spune că poate alimenta o casă timp de două zile cu o singură încărcare.

Dezvoltarea unei forțe de muncă de cunoaștere

Noile operațiuni de afaceri se vor așeza în așa-numita secțiune a cunoașterii din Greater Springfield, centrul principal de ocupare a forței de muncă din oraș, conceput pentru a atrage lucrători ai cunoștințelor cu abilități legate de pilonii săi principali: tehnologie, educație și îngrijire a sănătății.

Health City, un centru de sănătate de 128 de acri dezvoltat împreună cu Harvard Medical International, va oferi asistență medicală de top, precum și mii de locuri de muncă medicale, a spus Sinnathamby. Între timp, rețeaua de educație în expansiune a orașului, care include două noi universități și un accent pe comunitățile indigene, va alimenta noua generație de profesioniști, a spus el.

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală