FOTO, VIDEO Procesul de recuperare a bunurilor infracționale va funcționa mai eficient

Bunurile infracționale vor fi recuperate mai eficient. Un program național în acest sens a fost elaborat de către un grup de experți naționali și internaționali și ar urma să fie aprobat de Parlament până la finele anului curent. Documentul strategic va responsabiliza instituțiile implicate în recuperarea activelor provenite din infracțiuni și reutilizarea acestora în scopuri sociale. Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, dar și alte subiecte de importanță majoră din domeniu au fost prezentate în cadrul unui club de presă desfășurat la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar urma să fie implementat în perioada 2023-2027 și are la bază câteva obiective principale: coagularea unui mecanism național de recuperare a bunurilor infracționale, îmbunătățirea expertizei privind recuperarea bunurilor, dar și sporirea transparenței și integrității în domeniu.

„Subiectul recuperării bunurilor infracționale se regăsește atât pe agenda internă, ca o acțiune din Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025, cât și pe cea externă a țării noastre, inclusiv în contextul Acordului de asistență macrofinanciară, a recomandărilor rundei a cincea de evaluare a Comitetului Moneyval a Consiliului Europei. Este o prioritate pe plan politic, public, asociativ și, nu în ultimul rând, unul dintre angajamentele pe care le are Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Am sesizat anumite rezerve în cooperarea inter-instituțională și pe plan legislativ, de aceea am simțit necesitatea emiterii unui astfel de document și sperăm să fie aprobat cât de curând. Mizăm că drept urmare, se vor consolida mecanismele naționale de recuperare a bunurilor infracționale”, a declarat Șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Serghei Carapunarlî.

Pentru elaborarea documentului, în luna martie a acestui an a fost creat un grup de lucru inter-instituțional, care a întrunit reprezentanți și delegați din peste 25 de entități și autorități: instituții de drept, ministere, Președinția, Parlamentul, procuraturile specializate, Banca Națională, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, reprezentanți ai Guvernului, Fundația Soros Moldova și altele.

„Ne punem multe speranțe în acest document strategic important, care va seta foarte clar prioritățile pentru următorii 5 ani, cu privire la ceea ce urmează să realizăm împreună. Pe lângă ARBI, în procesul de recuperare a bunurilor infracționale sunt implicate un șir de alte instituții care, de asemenea, trebuie să pună umărul pentru a putea eficientiza procesele și a accelera recuperarea bunurilor infracționale”, menționează Natalia Camburian, Directoarea Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova.

Pe lângă prezentarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în cadrul evenimentului au mai fost discutate și alte subiecte actuale, precum: acțiunile întreprinse de ARBI în parteneriat cu organizațiile internaționale de profil, cooperarea ARBI cu instituțiile din Moldova pentru recuperarea bunurilor infracționale, dar și limitările legislative din acest domeniu.

„Cheia succesului în procesul de recuperare este cooperarea inter-instituțională și această recuperare vine ca răspuns la eficiența sistemului. Este important ca la fiecare etapă a procesului de recuperare să existe sinergie și încredere reciprocă, alimentate de transparența maximă a acțiunilor care se află în derulare. Atât organele de drept, ARBI, dar și procurorii, judecătorii, Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești ar trebui să aibă aceleași priorități și o percepție unică la nivel național pentru a facilita recuperarea bunurilor infracționale”, a spus Pavel Calpajiu, Șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate, ARBI.

În afară de cooperarea internațională formală, care este o atribuție a Procuraturii Generale și a Ministerului Justiției, ARBI are o colaborare informală cu instituțiile similare din străinătate, care facilitează schimbul de informații rapid și sigur, dar și preluarea bunelor practici. De asemenea, specialiștii ARBI subliniază că recuperarea bunurilor infracționale este un proces dinamic, activ și în continuă schimbare, care se adaptează constant la standardele internaționale.

Din anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dar și dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

#ARBI #sechestru #bunuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.