FOTO, VIDEO Procesul de recuperare a bunurilor infracționale va funcționa mai eficient

07 Nov. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

Bunurile infracționale vor fi recuperate mai eficient. Un program național în acest sens a fost elaborat de către un grup de experți naționali și internaționali și ar urma să fie aprobat de Parlament până la finele anului curent. Documentul strategic va responsabiliza instituțiile implicate în recuperarea activelor provenite din infracțiuni și reutilizarea acestora în scopuri sociale. Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, dar și alte subiecte de importanță majoră din domeniu au fost prezentate în cadrul unui club de presă desfășurat la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar urma să fie implementat în perioada 2023-2027 și are la bază câteva obiective principale: coagularea unui mecanism național de recuperare a bunurilor infracționale, îmbunătățirea expertizei privind recuperarea bunurilor, dar și sporirea transparenței și integrității în domeniu.

„Subiectul recuperării bunurilor infracționale se regăsește atât pe agenda internă, ca o acțiune din Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025,  cât și pe cea externă a țării noastre, inclusiv în contextul Acordului de asistență macrofinanciară, a recomandărilor rundei a cincea de evaluare a Comitetului Moneyval a Consiliului Europei. Este o prioritate pe plan politic, public, asociativ și, nu în ultimul rând, unul dintre angajamentele pe care le are Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Am sesizat anumite rezerve în cooperarea inter-instituțională și pe plan legislativ, de aceea am simțit necesitatea emiterii unui astfel de document și sperăm să fie aprobat cât de curând. Mizăm că drept urmare, se vor consolida mecanismele naționale de recuperare a bunurilor infracționale”, a declarat Șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Serghei Carapunarlî.

Pentru elaborarea documentului, în luna martie a acestui an a fost creat un grup de lucru inter-instituțional, care a întrunit reprezentanți și delegați din peste 25 de entități și autorități: instituții de drept, ministere, Președinția, Parlamentul, procuraturile specializate, Banca Națională, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, reprezentanți ai Guvernului, Fundația Soros Moldova și altele.

„Ne punem multe speranțe în acest document strategic important, care va seta foarte clar prioritățile pentru următorii 5 ani, cu privire la ceea ce urmează să realizăm împreună. Pe lângă ARBI, în procesul de recuperare a bunurilor infracționale sunt implicate un șir de alte instituții care, de asemenea, trebuie să pună umărul pentru a putea eficientiza procesele și a accelera recuperarea bunurilor infracționale”, menționează Natalia Camburian, Directoarea Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova.

Pe lângă prezentarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în cadrul evenimentului au mai fost discutate și alte subiecte actuale, precum: acțiunile întreprinse de ARBI în parteneriat cu organizațiile internaționale de profil, cooperarea ARBI cu instituțiile din Moldova pentru recuperarea bunurilor infracționale, dar și limitările legislative din acest domeniu.

„Cheia succesului în procesul de recuperare este cooperarea inter-instituțională și această recuperare vine ca răspuns la eficiența sistemului. Este important ca la fiecare etapă a procesului de recuperare să existe sinergie și încredere reciprocă, alimentate de transparența maximă a acțiunilor care se află în derulare. Atât organele de drept, ARBI, dar și procurorii, judecătorii, Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești ar trebui să aibă aceleași priorități și o percepție unică la nivel național pentru a facilita recuperarea bunurilor infracționale”, a spus Pavel Calpajiu, Șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate, ARBI.

În afară de cooperarea internațională formală, care este o atribuție a Procuraturii Generale și a Ministerului Justiției, ARBI are o colaborare informală cu instituțiile similare din străinătate, care facilitează schimbul de informații rapid și sigur, dar și preluarea bunelor practici. De asemenea, specialiștii ARBI subliniază că recuperarea bunurilor infracționale este un proces dinamic, activ și în continuă schimbare, care se adaptează constant la standardele internaționale.

Din anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dar și dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

 

Realitatea Live

25 Ian. 2026, 14:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Ian. 2026, 14:07 // Actual //  Ursu Victor

Compania Meta Platforms este acuzată că poate vizualiza corespondența utilizatorilor din WhatsApp, în pofida promisiunilor privind criptarea „end-to-end”. Afirmațiile se regăsesc într-un proces intentat în Statele Unite de un grup internațional de reclamanți, care susțin că Meta ar fi indus în eroare utilizatorii cu privire la confidențialitatea și securitatea serviciului, relatează Bloomberg.

Potrivit acțiunii depuse la United States District Court for the Northern District of California, Meta și WhatsApp ar „stoca, analiza și avea acces la aproape întreaga corespondență pretins «privată» a utilizatorilor”. Reclamanții, din Australia, Brazilia, India, Mexic și Africa de Sud, susțin că Meta păstrează conținutul mesajelor, iar angajații ar putea avea acces la acestea. În plângere sunt menționați „avertizori de integritate”, fără a fi precizată identitatea lor.

Compania a promovat criptarea „end-to-end” ca element central al WhatsApp, susținând că mesajele pot fi citite doar de expeditor și destinatar, nu și de companie. Reclamanții afirmă însă că aceste declarații ar fi false și că Meta și conducerea sa ar fi comis înșelăciune față de miliarde de utilizatori la nivel global.

Meta respinge acuzațiile. Un reprezentant al companiei a catalogat procesul drept „nefondat” și a anunțat că Meta va solicita sancțiuni împotriva avocaților reclamanților. „Orice afirmație potrivit căreia mesajele WhatsApp nu sunt criptate este categoric falsă și absurdă”, a declarat Andy Stone. „WhatsApp folosește criptare end-to-end pe baza protocolului Signal de zece ani. Acest proces este o invenție frivolă.”

Cazul adaugă presiune juridică asupra Meta, într-un context de scrutin sporit privind protecția datelor și promisiunile de confidențialitate ale marilor platforme tehnologice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!