Francezii de la Renault lansează 10 modele noi în 2024! Cifra de afaceri a crescut cu 13%, la peste 52 miliarde euro

Grupul Renault a avut un an 2023 bun, mai ales datorită vânzărilor din Europa, iar 2024 este un an cu foarte multe lansări, inclusiv a treia generație Duster și versiunea restilizată a electricei Spring. Profitul net a fost de 2,3 miliarde euro anul trecut, iar capitalizarea de piață este de 12,3 miliarde dolari.

Marca Renault anunță pentru acest an șapte lansări de vehicule noi :

două vehicule noi, integral electrice – Scenic E-TECH electric (care oferă peste 600 km de autonomie în ciclu WLTP), și Renault 5 E-TECH electric.

două vehicule hibride noi în Europa, inclusiv Rafale E-Tech. noul Renault Master (versiunea ICE și complet electrică).

două vehicule noi pe piețele din afara Europei: Kardian și un model Renault Korea Motors.

Renault are o capitalizare de piață de 12 miliarde dolari, iar minimul ultimilor ani a fost în aprilie 2022, când a scăzut sub 7 miliarde dolari, Cea mai bună capitalizare din ultimul deceniu a fost în martie 2018, cu peste 34 miliarde dolari. Cea mai ridicată capitalizare din istorie a fost în octombrie 2007, de peste 47 miliarde dolari.

Veniturile grupului la nivel mondial au crescut cu 13% anul trecut, spre 52,4 miliarde euro, în special fiindcă au mers bine vânzările din Europa și au avut cifre bune modele mai scumpe precum Megane E-Tech.

Profitul net a fost de 2,32 miliarde euro, față de o pierdere de 716 milioane euro în 2022, anul în care au fost cheltuieli mari din cauza ieșirii din Rusia. Marja operațională a fost de 7,9% anul trecut, față de 5,9% în 2022.

Grupul spune că are un portofoliu de comenzi „solid” în Europa, echivalent cu 2,5 luni de vânzări.

Vânzările mondiale ale Renault Group au crescut cu 9% față de 2022, ajungând la 2.235.000 de unități. În Europa, vânzările au crescut cu 18,6% pe o piață în creștere cu 13,9%.

Renault este cel mai bine vândut brand auto francez pe plan mondial. Marca ocupă locul 2 în Europa (autoturisme + vehicule utilitare), și este lider pe piața europeană a vehiculelor utilitare. Clio a devenit cel mai vândut model din Franța în 2023 (toate canalele de vânzare combinate) și este pe locul 3 în Europa.

Dacia s-a clasat pe locul 11 pe piața europeană (autoturisme + utilitare), în creștere cu 4 locuri față de anul precedent. Pe piața europeană de autoturisme, Dacia figurează în top 10. Totodată, Dacia a ocupat locul al doilea pe segmentul de retail în Europa.

Ce spune Renault despre electrice și hibride

Marca Renault a ocupat locul 3 în Europa în segmentul autoturismelor electrificate, cu vânzări în creștere cu 19,7% față de 2022. Acestea au reprezentat 39,7% din vânzările de autoturisme ale mărcii în Europa (din care 11,3% EV).

Această tendință a fost susținută de o creștere cu 62% a vânzărilor de vehicule hibride (HEV). Austral, Clio și Captur se numără printre primele 10 vehicule hibride cele mai vândute din Europa.

Dacia și-a început deja strategia de electrificare: versiunea Hybrid 140, lansată în ianuarie 2023, reprezintă deja mai mult de 25% din comenzile modelului Jogger, iar Dacia Spring și-a păstrat locul al treilea în clasamentul celor mai vândute vehicule electrice din Europa către clienții persoane fizice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lansare #Renault #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.