Francezii de la Renault lansează 10 modele noi în 2024! Cifra de afaceri a crescut cu 13%, la peste 52 miliarde euro

Grupul Renault a avut un an 2023 bun, mai ales datorită vânzărilor din Europa, iar 2024 este un an cu foarte multe lansări, inclusiv a treia generație Duster și versiunea restilizată a electricei Spring. Profitul net a fost de 2,3 miliarde euro anul trecut, iar capitalizarea de piață este de 12,3 miliarde dolari.

Marca Renault anunță pentru acest an șapte lansări de vehicule noi :

două vehicule noi, integral electrice – Scenic E-TECH electric (care oferă peste 600 km de autonomie în ciclu WLTP), și Renault 5 E-TECH electric.

două vehicule hibride noi în Europa, inclusiv Rafale E-Tech. noul Renault Master (versiunea ICE și complet electrică).

două vehicule noi pe piețele din afara Europei: Kardian și un model Renault Korea Motors.

Renault are o capitalizare de piață de 12 miliarde dolari, iar minimul ultimilor ani a fost în aprilie 2022, când a scăzut sub 7 miliarde dolari, Cea mai bună capitalizare din ultimul deceniu a fost în martie 2018, cu peste 34 miliarde dolari. Cea mai ridicată capitalizare din istorie a fost în octombrie 2007, de peste 47 miliarde dolari.

Veniturile grupului la nivel mondial au crescut cu 13% anul trecut, spre 52,4 miliarde euro, în special fiindcă au mers bine vânzările din Europa și au avut cifre bune modele mai scumpe precum Megane E-Tech.

Profitul net a fost de 2,32 miliarde euro, față de o pierdere de 716 milioane euro în 2022, anul în care au fost cheltuieli mari din cauza ieșirii din Rusia. Marja operațională a fost de 7,9% anul trecut, față de 5,9% în 2022.

Grupul spune că are un portofoliu de comenzi „solid” în Europa, echivalent cu 2,5 luni de vânzări.

Vânzările mondiale ale Renault Group au crescut cu 9% față de 2022, ajungând la 2.235.000 de unități. În Europa, vânzările au crescut cu 18,6% pe o piață în creștere cu 13,9%.

Renault este cel mai bine vândut brand auto francez pe plan mondial. Marca ocupă locul 2 în Europa (autoturisme + vehicule utilitare), și este lider pe piața europeană a vehiculelor utilitare. Clio a devenit cel mai vândut model din Franța în 2023 (toate canalele de vânzare combinate) și este pe locul 3 în Europa.

Dacia s-a clasat pe locul 11 pe piața europeană (autoturisme + utilitare), în creștere cu 4 locuri față de anul precedent. Pe piața europeană de autoturisme, Dacia figurează în top 10. Totodată, Dacia a ocupat locul al doilea pe segmentul de retail în Europa.

Ce spune Renault despre electrice și hibride

Marca Renault a ocupat locul 3 în Europa în segmentul autoturismelor electrificate, cu vânzări în creștere cu 19,7% față de 2022. Acestea au reprezentat 39,7% din vânzările de autoturisme ale mărcii în Europa (din care 11,3% EV).

Această tendință a fost susținută de o creștere cu 62% a vânzărilor de vehicule hibride (HEV). Austral, Clio și Captur se numără printre primele 10 vehicule hibride cele mai vândute din Europa.

Dacia și-a început deja strategia de electrificare: versiunea Hybrid 140, lansată în ianuarie 2023, reprezintă deja mai mult de 25% din comenzile modelului Jogger, iar Dacia Spring și-a păstrat locul al treilea în clasamentul celor mai vândute vehicule electrice din Europa către clienții persoane fizice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lansare #Renault #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.