Fratele Ursulei von der Leyen, numit preşedinte la compania care domină piaţa jocurilor de noroc din România

Superbet Group se pregăteşte să schimbe liniile şi să intre în liga mare, vizând o listare pe pieţele de capital din lume.

Cu planuri de mărire, Superbet a decis să-l instaleze pe Hans-Holger Albrecht, fratele preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie începând cu data de 28 februarie. Acesta îl va substitui pe Sacha Dragic, care va rămâne membru în consiliu, scrie mediafax.ro.

Superbet Group are printre acţionari cel mai mare fond de investiţii din lume, gigantul american Blackstone Inc., care a realizat, în 2019, o investiţie strategică minoritară în valoare de 175 milioane euro.

Superbet este prezent în 10 ţări, principalele pieţe pe care activează fiind România, Polonia şi Belgia. În România, este detaşat lider de piaţă, realizând încasări de 10 ori mai mari faţă de al doilea clasat, Betano.

Tot în România, Superbet derulează prin fundaţie diverse programe şi organizează cel mai mare turneu de şah al momentului în lume.

Rezultate 2022: Locul 11 şi salt de 38 de locuri, în patru ani, în topul celor mai puternice 50 de companii de betting & gaming din lume.

În 2022, Superbet a urcat cinci locuri în ierarhia EGR, în timp ce Fortuna Entertainment Group, competitor local al Superbet, rămâne pe locul 12. Pentru anul 2023, compania românească vizează clasarea în primele zece cele mai puternice companii ale industriei mondiale de betting & gaming.

Cea mai influentă publicaţie a industriei globale de profil, EGR (eGaming Review) a lansat, la jumătatea lunii decembrie, EGR Power 50 – topul anual care cuprinde cele mai puternice 50 de companii din industria globală de betting & gaming.

Un singur loc desparte Grupul Superbet, cel mai mare operator de pariuri sportive din România, de topul celor mai puternice zece companii din lume, având în 2022 un salt de cinci locuri faţă de anul 2021 (locul 16) şi de 17 locuri faţă de 2020, când ocupa locul 28.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frate #ursula von der leyen #jocuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.