Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova

Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova – acestea sunt datele Băncii Naționale a Moldovei pentru primele trei luni ale anului curent.

Subiectul fraudelor comise cu utilizarea cardurilor bancare și măsuri de protecție împotriva acestor infracțiuni au fost discutate la Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM. La masa rotundă virtuală cu sectorul asociativ de afaceri, au venit cu informații și recomandări la subiect reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, și a companiei MasterCard.

În RM la ora actuală sunt puse în circulație peste 2 mln 180 de mii de carduri bancare, cu peste 20% mai mult decât în primul semestru al anului 2020. În primele trei luni ale acestui an, deținătorii de carduri din Moldova au efectuat tranzacții fără numerar în valoare de 13,7 mld. Lei. Datele Băncii Naționale arată că cetățenii au retras mai puțini bani numerar de pe card, preferând să facă mai multe achitări on-line.

Reducerea numerarului în circulație este o prioritate pentru a reduce cota economiei tenebre, deoarece tranzacțiile devin transparente, din care se achită impozite, iar în consecință cresc salariile și pensiile. Însă, plata fără numerar, care a devenit în ultimii doi an tot mai utilizată, comportă un șir de riscuri, pe care autoritățile dar și băncile depun eforturi pentru a le combate.

Astfel potrivit datelor BNM, în primul trimestru al anului 2021, valoarea fraudei cu utilizarea cardurilor bancare a constituit cca. 4 milioane lei. 45 la sută din aceste fraude s-au realizat fără prezența cardului. Adică, infractorii au obținut la distanță datele cardului. Chiar pe parcursul acestei zile, până la ora evenimentului, se atestau 14 cazuri de fraudă electronică pe teritoriul Republicii Moldova, iar la nivel global, pierderile anuale de la acest tip de infracțiuni depășește 4 miliarde de dolari.

Potrivit datelor Direcției investigații infracțiuni informatice a Inspectoratului Național de Investigații, pe durata anului 2020, au fost deja documentate și trimise în judecată 16 cazuri de astfel de fraude cu cardul bancar, iar cifra totală de dosare penale inițiate e de peste 500. Prejudiciul a constituit peste 165 de mii de euro, cca 35 de mii de dolari, dar mai multe tentative, totuși au fost prevenite în valoare de cca. 1 mln de euro.

Având în vedere că, comerțul electronic devine tot mai răspândit, sistemele de plăți, băncile și organele de forță întreprind măsuri din ce în ce mai complexe, care ar spori siguranța plăților fără numerar.

Printre acestea – fortificarea măsurilor care ar asigura confidențialitatea datelor aferente cardurilor bancare deținute și utilizării în siguranță a acestora. O altă măsură ar fi consolidarea capacității de prevenire a fraudelor efectuate prin intermediul cardurilor de plată; ajustarea limitelor calitative și cantitative stabilite pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul cardurilor de plată; sporirea complexității procesului de înregistrare a utilizatorilor în cadrul aplicațiilor mobile și monitorizarea mai desfășurată a parametrilor tehnici de accesare/utilizare a conturilor de plăți etc.

Totuși, majoritatea participanții la dezbateri au punctat asupra necesității mai multor măsuri de informare și alfabetizare digitală/financiară a cetățenilor. Măsurile de prevenire a fraudelor informatice sunt necesare pentru a reduce impactul lor economic. Participanții la reuniune au primit o serie de recomandări practice cum ar fi necesar de organizat procesele interne de securitate cibernetică, pentru a preveni riscurile. Totodată, reprezentanții comunității de afaceri au optat pentru un dialog continuu și îmbunătățirea cadrului legal, astfel, ca măsurile de protecție să fie cu un pas înaintea răufăcătorilor.

Pe platforma Consiliului Economic este în proces de implementare Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Subiectele din document vin, nu doar să faciliteze procesele de digitizare, dac să și sporească siguranța comerțului electronic. În acest sens Secretariatul Consiliului Economic implică expertiza locală și internațională, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, pentru a furniza autorităților mecanisme și propuneri de îmbunătățire a cadrului legal în acest sens.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a relatat, într-un discurs improvizat, la aniversara a 35 de ani de la înființarea Serviciului Vamal, o experiență din perioada studenției sale în Olanda, când a încercat să câștige bani din diferența de preț la țigări dintre Republica Moldova și Rotterdam. Episodul a fost folosit de șeful Guvernului pentru a explica cum vede rolul instituțiilor de control și modul în care acestea ar trebui să distingă între abuzurile grave și greșelile minore.

Tofan a spus că, fiind student și având resurse financiare limitate, a cumpărat două cartușe de țigări și le-a pus la vânzare pe un site de anunțuri din Olanda.

„Eram student sărac în Olanda, dar foarte sărac. Și ca fiecare student sărac încercam să-mi fac niște bani. M-am uitat care-i prețul țigărilor la Rotterdam, prețul țigărilor în Moldova. Am cumpărat două cartușe, le-am pus pe un site de anunțuri în Olanda”, a povestit premierul.

La scurt timp, acesta a fost contactat de autoritățile vamale olandeze.

„Două zile mai târziu am fost contactat din biroul Vamal. Au venit la mine acasă, m-au întrebat de anunțul meu, m-au întrebat dacă am un depozit undeva. M-au rugat să vadă subsolul casei. Era o cameră de cămin, adică nici n-avea subsol”, a relatat Tofan.

Potrivit premierului, discuția cu reprezentanții Vămii a durat aproximativ zece minute, iar aceștia au ajuns la concluzia că nu aveau în față un contrabandist, ci un student care încercase să obțină un câștig modest.

„Au înțeles că nu sunt eu contrabandist, dar sunt student amărât care a încercat și el să câștige 10 euro. Și m-au lăsat să plec”, a spus Tofan.

Șeful Guvernului afirmă că experiența i-a rămas în memorie tocmai datorită modului în care au acționat funcționarii olandezi.

„Mi-am spus că uite totuși cât de exigent, dar și respectuos poate să fie un serviciu public. Nu au insistat să-mi dea o amendă. Au înțeles că era un student care a călcat puțin pe alături și m-au lăsat să plec”, a declarat premierul.

Tofan a folosit exemplul pentru a transmite că instituțiile de control ar trebui să-și concentreze resursele asupra cazurilor cu risc ridicat și a abuzurilor, fără a trata cu aceeași rigiditate orice abatere minoră.

„Eu cred că acesta este scopul unui serviciu public, mai ales al unui serviciu de control. Acolo unde este risc mare, unde este abuz, să intervii. Acolo unde sunt mici greșeli, să fii mai tolerant”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, una dintre provocările pentru instituțiile din Republica Moldova este să evite concentrarea excesivă asupra procedurilor și să acorde o atenție mai mare riscurilor reale și gravității faptelor.