Frenezia AI a innebunit Wall Streetul: Cei mai puternici bancheri se pregătesc să încaseze peste 1.000 mld dolari

18 Nov. 2024, 16:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La un dineu găzuit de bancherii de top ai gigantului american Morgan Stanley, un singur subiect a dominat toate discuţiile de la masă: averile uriaşe rezultate din explozia AI. La masa discuţiilor au fost invitaţi şi „inamicii” băncilor de pe Wall Street, firmele de capital privat, însă Morgan Stanley a bătut monedă pe un singur mesaj: unitate. Foamea companiilor tech de bani cu care să finanţeze revoluţia tehnologică este atât de mare că un război pe clienţi şi împrumuturi e inutil. Astfel, cele mai grele nume din industria bancară şi de private equity au bătut palma pentru pace, au finanţat, iar acum se pregătesc să încaseze cel puţin 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

Chiar şi cei mai mari sceptici de pe Wall Street cu privire la potenţialul AI, cum ar fi Jim Corvello, şeful departamentului de equity research, au fost convinşi. Băncile se grăbesc acum să ţină pasul cu foamea de împrumuturi. În SUA, gigantul bancar JP Morgan a înfiinţat o echipă dedicată companiilor tech care vor să ia bani pentru AI, la fel ca şi Deustche Bank, în Europa. Băncile recunosc că uneori jonglează cu atât de multe cereri din partea companiilor că nu au suficient personal pentru a face faţă volumului de muncă.

Pentru mastodonţii pieţei de private equity, cum ar fi Apollo şi KKR, nevoia de finanţare pentru infrastructura digitală, reprezintă o şansă unică de a ieşi la lumină, mai ales după ce dobânzile au crescut, economia s-a înrăutăţit, iar tranzacţiile din era banilor ieftini (n.r – criza sanitară) s-au terminat.

Şeful BlackRock Inc., Larry Fink, a declarat că firma sa va aduna cel puţin 120 mld. dolari din datoriile asociate centrelor de date, după ce s-a aliat cu Microsoft, pentru a finanţa dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii energetice necesare.

Cu toate acestea, în mijlocul delirului AI, există note de precauţie. Unii subliniază faptul că, deşi firmele de capital privat au un pedigree solid în domeniul imobiliar, acestea nu au efectuat lucrări de construcţie la scara mare şi nu au gestionat vreodată împrumuturi de o asemenea amploare precum cele destinate centrelor de date pentru AI. O altă problemă ar fi că tehnologia se schimbă şi evoluează constant, ceea ce ar putea pune în pericol proiectele mari de investiţii cu capital privat pe termen lung.

Pe lângă aceste probleme, toţi ce implicaţi în revoluţia AI, se confruntă cu un adevăr greu de ascuns. AI încă nu a produs nimic la nivel tehnologic care să egaleze succesul unor realizări precum comerţul electronic sau GPS-ul.  Chiar dacă vor reuşi, cele mai strălucite minţi din industria tehnologiei lucrează pentru a face software-ul şi hardware-ul mai eficiente, pentru a reduce nevoia de scară şi putere, în timp ce AI-ul are nevoie exact de lucrurile pe care tehnologia continuă să le transforme constant de la an la an.

„Există multe motive de optimism. Dar dacă, dintr-un motiv oarecare, nu se dezvoltă şi oamenii nu găsesc o modalitate de a monetiza această investiţie în inteligenţa artificială, eşecul ar putea fi foarte periculos”, a declarat Benjamin Fernandez de la Barclays Plc, care se ocupă de obligaţiunile susţinute de active «netradiţionale», cum ar fi centrele de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Dec. 2025, 16:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 16:23 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII