Frenezia AI a innebunit Wall Streetul: Cei mai puternici bancheri se pregătesc să încaseze peste 1.000 mld dolari

18 Nov. 2024, 16:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La un dineu găzuit de bancherii de top ai gigantului american Morgan Stanley, un singur subiect a dominat toate discuţiile de la masă: averile uriaşe rezultate din explozia AI. La masa discuţiilor au fost invitaţi şi „inamicii” băncilor de pe Wall Street, firmele de capital privat, însă Morgan Stanley a bătut monedă pe un singur mesaj: unitate. Foamea companiilor tech de bani cu care să finanţeze revoluţia tehnologică este atât de mare că un război pe clienţi şi împrumuturi e inutil. Astfel, cele mai grele nume din industria bancară şi de private equity au bătut palma pentru pace, au finanţat, iar acum se pregătesc să încaseze cel puţin 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

Chiar şi cei mai mari sceptici de pe Wall Street cu privire la potenţialul AI, cum ar fi Jim Corvello, şeful departamentului de equity research, au fost convinşi. Băncile se grăbesc acum să ţină pasul cu foamea de împrumuturi. În SUA, gigantul bancar JP Morgan a înfiinţat o echipă dedicată companiilor tech care vor să ia bani pentru AI, la fel ca şi Deustche Bank, în Europa. Băncile recunosc că uneori jonglează cu atât de multe cereri din partea companiilor că nu au suficient personal pentru a face faţă volumului de muncă.

Pentru mastodonţii pieţei de private equity, cum ar fi Apollo şi KKR, nevoia de finanţare pentru infrastructura digitală, reprezintă o şansă unică de a ieşi la lumină, mai ales după ce dobânzile au crescut, economia s-a înrăutăţit, iar tranzacţiile din era banilor ieftini (n.r – criza sanitară) s-au terminat.

Şeful BlackRock Inc., Larry Fink, a declarat că firma sa va aduna cel puţin 120 mld. dolari din datoriile asociate centrelor de date, după ce s-a aliat cu Microsoft, pentru a finanţa dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii energetice necesare.

Cu toate acestea, în mijlocul delirului AI, există note de precauţie. Unii subliniază faptul că, deşi firmele de capital privat au un pedigree solid în domeniul imobiliar, acestea nu au efectuat lucrări de construcţie la scara mare şi nu au gestionat vreodată împrumuturi de o asemenea amploare precum cele destinate centrelor de date pentru AI. O altă problemă ar fi că tehnologia se schimbă şi evoluează constant, ceea ce ar putea pune în pericol proiectele mari de investiţii cu capital privat pe termen lung.

Pe lângă aceste probleme, toţi ce implicaţi în revoluţia AI, se confruntă cu un adevăr greu de ascuns. AI încă nu a produs nimic la nivel tehnologic care să egaleze succesul unor realizări precum comerţul electronic sau GPS-ul.  Chiar dacă vor reuşi, cele mai strălucite minţi din industria tehnologiei lucrează pentru a face software-ul şi hardware-ul mai eficiente, pentru a reduce nevoia de scară şi putere, în timp ce AI-ul are nevoie exact de lucrurile pe care tehnologia continuă să le transforme constant de la an la an.

„Există multe motive de optimism. Dar dacă, dintr-un motiv oarecare, nu se dezvoltă şi oamenii nu găsesc o modalitate de a monetiza această investiţie în inteligenţa artificială, eşecul ar putea fi foarte periculos”, a declarat Benjamin Fernandez de la Barclays Plc, care se ocupă de obligaţiunile susţinute de active «netradiţionale», cum ar fi centrele de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2026, 15:51 // Actual //  bani.md

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.