Frenezia AI a innebunit Wall Streetul: Cei mai puternici bancheri se pregătesc să încaseze peste 1.000 mld dolari

18 Nov. 2024, 16:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La un dineu găzuit de bancherii de top ai gigantului american Morgan Stanley, un singur subiect a dominat toate discuţiile de la masă: averile uriaşe rezultate din explozia AI. La masa discuţiilor au fost invitaţi şi „inamicii” băncilor de pe Wall Street, firmele de capital privat, însă Morgan Stanley a bătut monedă pe un singur mesaj: unitate. Foamea companiilor tech de bani cu care să finanţeze revoluţia tehnologică este atât de mare că un război pe clienţi şi împrumuturi e inutil. Astfel, cele mai grele nume din industria bancară şi de private equity au bătut palma pentru pace, au finanţat, iar acum se pregătesc să încaseze cel puţin 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

Chiar şi cei mai mari sceptici de pe Wall Street cu privire la potenţialul AI, cum ar fi Jim Corvello, şeful departamentului de equity research, au fost convinşi. Băncile se grăbesc acum să ţină pasul cu foamea de împrumuturi. În SUA, gigantul bancar JP Morgan a înfiinţat o echipă dedicată companiilor tech care vor să ia bani pentru AI, la fel ca şi Deustche Bank, în Europa. Băncile recunosc că uneori jonglează cu atât de multe cereri din partea companiilor că nu au suficient personal pentru a face faţă volumului de muncă.

Pentru mastodonţii pieţei de private equity, cum ar fi Apollo şi KKR, nevoia de finanţare pentru infrastructura digitală, reprezintă o şansă unică de a ieşi la lumină, mai ales după ce dobânzile au crescut, economia s-a înrăutăţit, iar tranzacţiile din era banilor ieftini (n.r – criza sanitară) s-au terminat.

Şeful BlackRock Inc., Larry Fink, a declarat că firma sa va aduna cel puţin 120 mld. dolari din datoriile asociate centrelor de date, după ce s-a aliat cu Microsoft, pentru a finanţa dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii energetice necesare.

Cu toate acestea, în mijlocul delirului AI, există note de precauţie. Unii subliniază faptul că, deşi firmele de capital privat au un pedigree solid în domeniul imobiliar, acestea nu au efectuat lucrări de construcţie la scara mare şi nu au gestionat vreodată împrumuturi de o asemenea amploare precum cele destinate centrelor de date pentru AI. O altă problemă ar fi că tehnologia se schimbă şi evoluează constant, ceea ce ar putea pune în pericol proiectele mari de investiţii cu capital privat pe termen lung.

Pe lângă aceste probleme, toţi ce implicaţi în revoluţia AI, se confruntă cu un adevăr greu de ascuns. AI încă nu a produs nimic la nivel tehnologic care să egaleze succesul unor realizări precum comerţul electronic sau GPS-ul.  Chiar dacă vor reuşi, cele mai strălucite minţi din industria tehnologiei lucrează pentru a face software-ul şi hardware-ul mai eficiente, pentru a reduce nevoia de scară şi putere, în timp ce AI-ul are nevoie exact de lucrurile pe care tehnologia continuă să le transforme constant de la an la an.

„Există multe motive de optimism. Dar dacă, dintr-un motiv oarecare, nu se dezvoltă şi oamenii nu găsesc o modalitate de a monetiza această investiţie în inteligenţa artificială, eşecul ar putea fi foarte periculos”, a declarat Benjamin Fernandez de la Barclays Plc, care se ocupă de obligaţiunile susţinute de active «netradiţionale», cum ar fi centrele de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Dec. 2025, 19:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 19:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII