Frenezia AI a innebunit Wall Streetul: Cei mai puternici bancheri se pregătesc să încaseze peste 1.000 mld dolari

18 Nov. 2024, 16:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La un dineu găzuit de bancherii de top ai gigantului american Morgan Stanley, un singur subiect a dominat toate discuţiile de la masă: averile uriaşe rezultate din explozia AI. La masa discuţiilor au fost invitaţi şi „inamicii” băncilor de pe Wall Street, firmele de capital privat, însă Morgan Stanley a bătut monedă pe un singur mesaj: unitate. Foamea companiilor tech de bani cu care să finanţeze revoluţia tehnologică este atât de mare că un război pe clienţi şi împrumuturi e inutil. Astfel, cele mai grele nume din industria bancară şi de private equity au bătut palma pentru pace, au finanţat, iar acum se pregătesc să încaseze cel puţin 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

Chiar şi cei mai mari sceptici de pe Wall Street cu privire la potenţialul AI, cum ar fi Jim Corvello, şeful departamentului de equity research, au fost convinşi. Băncile se grăbesc acum să ţină pasul cu foamea de împrumuturi. În SUA, gigantul bancar JP Morgan a înfiinţat o echipă dedicată companiilor tech care vor să ia bani pentru AI, la fel ca şi Deustche Bank, în Europa. Băncile recunosc că uneori jonglează cu atât de multe cereri din partea companiilor că nu au suficient personal pentru a face faţă volumului de muncă.

Pentru mastodonţii pieţei de private equity, cum ar fi Apollo şi KKR, nevoia de finanţare pentru infrastructura digitală, reprezintă o şansă unică de a ieşi la lumină, mai ales după ce dobânzile au crescut, economia s-a înrăutăţit, iar tranzacţiile din era banilor ieftini (n.r – criza sanitară) s-au terminat.

Şeful BlackRock Inc., Larry Fink, a declarat că firma sa va aduna cel puţin 120 mld. dolari din datoriile asociate centrelor de date, după ce s-a aliat cu Microsoft, pentru a finanţa dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii energetice necesare.

Cu toate acestea, în mijlocul delirului AI, există note de precauţie. Unii subliniază faptul că, deşi firmele de capital privat au un pedigree solid în domeniul imobiliar, acestea nu au efectuat lucrări de construcţie la scara mare şi nu au gestionat vreodată împrumuturi de o asemenea amploare precum cele destinate centrelor de date pentru AI. O altă problemă ar fi că tehnologia se schimbă şi evoluează constant, ceea ce ar putea pune în pericol proiectele mari de investiţii cu capital privat pe termen lung.

Pe lângă aceste probleme, toţi ce implicaţi în revoluţia AI, se confruntă cu un adevăr greu de ascuns. AI încă nu a produs nimic la nivel tehnologic care să egaleze succesul unor realizări precum comerţul electronic sau GPS-ul.  Chiar dacă vor reuşi, cele mai strălucite minţi din industria tehnologiei lucrează pentru a face software-ul şi hardware-ul mai eficiente, pentru a reduce nevoia de scară şi putere, în timp ce AI-ul are nevoie exact de lucrurile pe care tehnologia continuă să le transforme constant de la an la an.

„Există multe motive de optimism. Dar dacă, dintr-un motiv oarecare, nu se dezvoltă şi oamenii nu găsesc o modalitate de a monetiza această investiţie în inteligenţa artificială, eşecul ar putea fi foarte periculos”, a declarat Benjamin Fernandez de la Barclays Plc, care se ocupă de obligaţiunile susţinute de active «netradiţionale», cum ar fi centrele de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!