Frigul bate la ușă. Câte milioane de lei alocă autoritățile pentru salvarea Moldovagaz

Guvernul urmează să direcționeze companiei Moldovagaz circa 700 mil. de lei pentru soluționarea deficitului de cash flow, după votarea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile.

Este vorba de 125 mil. de lei din amânarea plății TVA și câte 200 mil. de lei din compensații pentru luna ianuarie și martie și 150 mil. de lei pentru luna februarie, care vor fi achitate anticipat companiei Moldovagaz.

Noi suntem deschiși deplin pentru discuții cu conducerea Federației Ruse despre livrarea gazelor.(…) Am văzut ieri că s-a declarat că relația Gazprom cu Moldovagaz este strict comercială. Sperăm că este așa. Un client când solicită o amânare, aceasta este acceptată, dar nu se pun ultimatumuri. Sper că nu există conotații politice în această decizie a Gazpromului”, a declarat premierul Natalia Gavriliță, în cadrul ședinței Parlamentului.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

Cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Hotărârea a fost aprobată în ședința de joi a legislativului. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

#gaz #stare de urgenta #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.